Știri din capitalele Europei, 15 martie

 

PARIS

Parlamentul francez a susținut joi o serie de măsuri care reduc atractivitatea pentru cumpărători a produselor fast fashion ieftine, în special a celor provenite de la producătorii chinezi pe scară largă. Prin acest vot, Franța devine prima țară din lume care „adoptă o legislație pentru a limita excesele modei fast fashion”, a declarat Christophe Bechu, ministrul pentru Tranziția Ecologică.

Printre măsurile cheie se numără interzicerea publicității pentru cele mai ieftine produse textile și o taxă de mediu aplicată articolelor low-cost. Piața franceză de îmbrăcăminte a fost inundată de haine ieftine de import, în timp ce mai multe mărci autohtone și-au anunțat falimentul, relatează France 24.

 

BERLIN | PARIS

Emmanuel Macron va sosi vineri la Berlin pentru discuții menite să repare o relație franco-germană fracturată, marcată de certuri publice caustice și de recriminări reciproce cu privire la războiul din Ucraina. Disputa dintre președintele francez și cancelarul german Olaf Scholz a atins o asemenea intensitate încât aliații se tem că subminează unitatea europeană într-un moment critic al apărării Ucrainei împotriva agresiunii rusești. Tensiunile sunt acum atât de mari încât au devenit o problemă de interes public în ambele țări, precizează Financial Times.

 

VIENA

Două treimi dintre studenții intervievați de Camera Superioară a Muncii din Austria au declarat că nu își pot permite să studieze fără să lucreze. Pentru mai mult de 20% dintre ei, studiile nu sunt compatibile cu locul lor de muncă.  Atunci când lucrurile devin stresante la locul de muncă, mulți neglijează universitatea, spun ei. De asemenea, este surprinzător faptul că aproape jumătate dintre cei chestionați nu primesc niciun fel de sprijin financiar, cum ar fi o bursă de studiu, alocație familială sau altele similare. Doar 10% dintre ei spun că reușesc să îsi împace studiile cu locul de muncă, conform The Local Austria.

Pentru mulți dintre ei, inflația are un impact masiv. Aceștia fac economii acolo unde pot, și anume la alimente, activități sociale și hobby-uri. Dubla povară a studiilor și a muncii din cauza problemelor financiare duce la o presiune mare, care are, de asemenea, un impact asupra sănătății mintale: 47% dintre ei nu se simt bine din punct de vedere psihic.

 

ROMA

Vodafone a acceptat să își vândă divizia italiană firmei de telecomunicații Swisscom, cu sediul la Berna, pentru 8 miliarde de euro în numerar, potrivit unui comunicat publicat vineri. Swisscom va fuziona Vodafone Italia cu afacerea sa existentă Fastweb pentru a crea al doilea mare operator de bandă largă fixă din Italia, după TIM.

Ca parte a acordului, Vodafone a declarat că va returna acționarilor 4 miliarde de euro prin răscumpărări de acțiuni și își va reduce dividendele la 4,5 cenți pe acțiune începând de anul viitor, de la 9 cenți în 2024. Tranzacția ar urma să fie încheiată în primul trimestru al anului 2025, scrie Euronews.

 

COPENHAGA

Recenta propunere a guvernului de a extinde serviciul militar obligatoriu de la 4 la 11 luni este „nerealistă”, în principal din cauza lipsei de capacitate, a declarat joi presei daneze un important sindicat care reprezintă personalul forțelor armate daneze, potrivit Euractiv.

 

VARȘOVIA

Fostul prim-ministru polonez Jaroslaw Kaczynski a apărut vineri în fața unei comisii parlamentare speciale pentru a depune mărturie cu privire la achiziționarea și presupusa utilizare ilegală de către guvernul său a unor programe de spionaj avansate.

Programul de spionaj Pegasus al grupului NSO a fost folosit pentru a urmări dispozitive mobile aparținând opozanților Partidului Lege și Justiție (PiS), aflat la acea vreme la guvernare. Descoperirile recente sugerează că acesta a fost folosit și pentru a asculta, de asemenea, unii membri cheie ai partidului de dreapta. Dezvăluirile, raportate pentru prima dată de Associated Press în 2021, au șocat Polonia și au sporit îngrijorarea Uniunii Europene cu privire la faptul că guvernul PiS subminează statul de drept.

 

ZAGREB

Parlamentul Croației a fost dizolvat joi pentru a deschide calea pentru alegerile parlamentare din acest an. Toți cei 143 din totalul de 151 de deputați care au fost prezenți la sesiune au votat în favoarea acestei măsuri. Data alegerilor nu a fost încă stabilită. Premierul Andrej Plenkovic a sugerat că ar trebui să aibă loc înainte de votul pentru Parlamentul European, care va avea loc în perioada 6-9 iunie, potrivit The Associated Press.

Scrutinul care va avea loc în Croația va pune față în față Uniunea Democrată Croată, partid conservator aflat la putere, și un grup de partide de centru și de stânga care au anunțat că vor candida în cadrul unei coaliții.

 

SOFIA

Compania franceză de apărare Thales a câștigat probabil licitația pentru a furniza armatei bulgare noi radare de supraveghere 3D pentru 142 de milioane de euro – o scădere de 25% față de prețul de 200 de milioane de euro pe care Thales dorea inițial ca Sofia să îl plătească pentru acestea, conform Euractiv.

 

MOSCOVA

Rușii se vor prezenta la urne de vineri până duminică pentru alegerile prezidențiale care, cu siguranță, îi vor oferi președintelui Vladimir Putin un al cincilea mandat, consolidându-și astfel poziția la Kremlin, care durează deja un sfert de secol, cel puțin până în 2030. Liderul rus nu se confruntă cu o concurență serioasă la vot – cei trei concurenți ai săi sunt parlamentari ai Dumei de stat care îi susțin aproape în mod uniform agenda. Un candidat cândva aspirant și cel mai dur critic al lui Putin, Alexei Navalny, a murit în urmă cu o lună în închisoare în circumstanțe misterioase. Majoritatea celorlalți critici proeminenți sunt fie în închisoare, fie în străinătate, relatează NPR.

 

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: