Știri din capitalele Europei, 15 noiembrie

UNIUNEA EUROPEANĂ

Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE) a Parlamentului European a adoptat marți poziția sa cu privire la noile măsuri pentru protejarea copiilor în mediul online, prin prevenirea și stoparea abuzului sexual asupra acestora.

Astfel, deputații Uniunii Europene au adoptat marți o serie de amendamente la un proiect de lege care are ca scop să împiedice circulația online a fotografiilor și videoclipurilor cu minori cu caracter sexual explicit.

Proiectul adoptat cu o majoritate covârșitoare de către Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European ar impune furnizorilor de internet să evalueze riscul ca serviciile lor să fie folosite pentru abuzul sexual sau exploatarea sexuală a copiilor și să ia măsuri pentru a atenua aceste amenințări. Însă, pentru a „evita monitorizarea generalizată a internetului”, deputații au propus excluderea de la detectare a materialelor criptate end-to-end, asigurându-se în același timp că ordinele de detectare pe termen limitat aprobate de instanțe pot fi folosite pentru a depista conținutul ilegal atunci când măsurile de precauție nu sunt suficiente, relatează AP.

 

PARIS

Sărăcia se înrăutățește în Franța, iar femeile și copiii sunt principalele victime, a avertizat organizația caritabilă Secours Catholique în raportul său anual, subliniind povara inflației, a îngrijirii copiilor și a inegalității de gen înrădăcinate pe care o resimt femeile singure și mamele. Organizația caritabilă franceză a publicat marți studiul său anual privind sărăcia în Franța, afirmând că a acordat asistență unui număr record de un milion de persoane în 2022, față de 780.000 în anul precedent, pe fondul creșterii inflației care a afectat cel mai mult gospodăriile cu venituri mici, potrivit France 24.

 

BERLIN

Instanța supremă a Germaniei a anulat un element cheie al planurilor guvernului german de abordare a schimbărilor climatice și de transformare a economiei, ceea ce reprezintă un eșec major pentru coaliția cancelarului Olaf Scholz, situație care îi dă peste cap politica bugetară. Curtea Constituțională Federală a hotărât că transferul a 60 de miliarde de euro inițial destinate combaterii pandemiei Covid-19 într-un fond extrabugetar a încălcat legea constituțională germană. Contestația a fost depusă de parlamentarii din principala alianță conservatoare de opoziție, care au declarat că doresc să asigure sustenabilitatea finanțelor publice ale țării, potrivit Bloomberg.

 

HAGA

Sub presiunea guvernului american și a Uniunii Europene, guvernul olandez a renunțat marți la un plan de limitare a numărului maxim de zboruri pe aeroportul Schiphol din Amsterdam în vara anului viitor. Decizia reprezintă o victorie pentru industria aeronautică, inclusiv pentru filiala olandeză a Air France-KLM și pentru companiile aeriene americane, inclusiv Delta și JetBlue, care se opuseseră plafonării – și o pierdere pentru grupurile de ecologiști și de rezidenți care locuiesc în apropierea aeroportului Schiphol și care au susținut plafonarea.

Planul de a limita numărul de zboruri pe Schiphol, unul dintre cele mai aglomerate hub-uri din Europa, la aproximativ 450.000 de zboruri, sau cu 10% sub nivelul din 2019, a fost determinat în principal de dorința de a reduce poluarea fonică. De asemenea, planul era susținut de ecologiști ca fiind necesar pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon și de azot, potrivit Reuters.

 

ROMA

Seceta extremă din nordul Italiei s-a dublat în ultimele două decenii, creând un climat care se aseamănă din ce în ce mai mult cu cel din Etiopia și Cornul Africii, arată un studiu.

Analiza imaginilor din satelit și a datelor realizate de oamenii de știință relevă modul în care încălzirea globală creează un „efect de șoc”, generând fenomene extreme neregulate. Analiza datelor climatice publicată de WaterAid și de universitățile Cardiff și Bristol arată că, sub presiunea climatică extremă, zonele care se confruntau cu secete frecvente sunt acum mai predispuse la inundații frecvente, în timp ce alte regiuni predispuse în mod istoric la inundații suportă acum secete mai frecvente, scrie The Guardian.

 

NICOSIA

Cipru a promis că va înăspri controalele asupra sectorului său financiar, în condițiile în care o investigație publicată de The Guardian și partenerii săi dezvăluie că mai mulți oligarhi au transferat active în valoare de sute de milioane de euro în timp ce erau amenințați de sancțiuni în urma invaziei rusești din Ucraina. Guvernul cipriot a reacționat promițând o „toleranță zero” față de încălcarea sancțiunilor, în timp ce se luptă pentru a-și proteja statutul de centru financiar, potrivit The Guardian.

 

HELSINKI

Guvernul finlandez ia în considerare posibilitatea de a închide unele puncte de trecere de la granița lungă a țării cu Rusia, pentru a împiedica persoanele care încearcă să intre fără actele necesare, au declarat marți ministrul de Interne și prim-ministrul națiunii nordice.

Ministrul de Interne, Mari Rantanen, a declarat că numărul migranților la punctele de trecere a frontierei din sud-estul Finlandei a crescut substanțial începând cu luna august, din cauza a ceea ce guvernul suspectează că este o schimbare în politica de frontieră a Rusiei și în aplicarea legii, conform AP.

 

LJUBLJANA

Cel mai longeviv program de depistare a cancerului în rândul populației din Slovenia, Zora, a ajutat la prevenirea și depistarea cancerului de col uterin la mii de femei de când a fost lansat în urmă cu două decenii. Oficialii sunt încrezători că țara este pe drumul cel bun pentru a eradica boala în următoarele decenii.

Anual sunt detectate în medie 1.500 de cazuri precanceroase, în timp ce doar între 100 și 120 de femei din Slovenia sunt diagnosticate cu cancer de col uterin, dintre care 40 mor, a declarat Urška Ivanuš, șeful programului Zora. În total, 740.000 de femei au fost examinate în cadrul programului, ceea ce a dus la depistarea și tratarea a 33.500 de cazuri de leziuni precanceroase ale colului uterin, precum și a peste 2.660 de cazuri de cancer de col uterin, scrie Slovenia Times.

 

SOFIA

Bulgaria este pe cale să semneze noi acorduri militare cu SUA după ce parlamentul a aprobat achiziționarea a 193 de vehicule de luptă de infanterie Stryker pentru 1,3 miliarde de dolari și se așteaptă să cumpere radare 3D destinate aviației de luptă pentru alte 200 de milioane de dolari, scrie Euractiv

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: