Știri din capitalele Europei, 17 ianuarie

EUROPA

Majoritatea locuitorilor din Marea Britanie și Germania consideră inacceptabile eforturile lui Elon Musk de a le influența politica  națională și cred că magnatul american nu știe prea multe despre niciuna dintre cele două țări sau despre problemele cu care se confruntă acestea, arată un sondaj.

Realizat de YouGov, sondajul vine în urma unei serii de declarații ostile ale miliardarului proprietar al Tesla, SpaceX și al platformei de social media X, care i-a atacat pe prim-ministrul britanic Keir Starmer, pe cancelarul german Olaf Scholz și guvernele acestora.

Sondajul, realizat pe un eșantion de peste 2.200 de persoane din fiecare țară, a constatat, de asemenea, că o majoritate de 54% din ambele țări au considerat că „nu este important” ca guvernele lor să mențină o relație bună cu Musk. 50% dintre aceștia sunt de părere că este mai bine să-l ignore, potrivit The Guardian.

 

PARIS

Guvernul francez condus de noul prim-ministru François Bayrou a supraviețuit unei moțiuni de cenzură joi seara, după ce partidele de extremă-dreapta și de centru-stânga au refuzat să susțină demersul inițiat de extrema-stângă.

Partidul de extremă-stânga LFI (La France Insoumise) a depus moțiunea după ce Bayrou a sugerat redeschiderea discuțiilor privind reforma pensiilor din 2023, menită să contribuie la reducerea deficitelor „excesive” ale țării în viitorul buget, potrivit Deutsche Welle.

Bayrou a acuzat LFI că „a ales să poarte un război intern” în Franța și că dorește „să facă din confruntare o lege”.

Coordonatorul național al LFI, Manuel Bompard, i-a spus lui Bayrou că „zilele guvernului vostru nefericit sunt numărate” și a insistat că „atunci când acesta va cădea, monarhul îl va urma” – o referire sarcastică la președintele Emmanuel Macron.

Macron a îndreptat politica franceză spre haos anul trecut când a convocat alegeri parlamentare anticipate după succesul partidului de extremă-dreaptă Adunarea Națională (RN) la alegerile europene.

Citește mai multe AICI.

VILNIUS

Lituania a convenit să aloce 5,5% din PIB pentru cheltuielile militare în următorii cinci ani, a declarat președintele Gitanas Nausėda, fiind astfel primul stat NATO care promite să atingă obiectivul de 5% solicitat de președintele Donald Trump. Cheltuielile suplimentare sunt necesare pentru crearea unor divizii militare în cadrul forțelor armate lituaniene.

Atingerea acestui obiectiv ar face din Lituania țara NATO care cheltuiește cel mai mult pentru apărare. Liderul actual este Polonia, care cheltuiește deja mai mult de 4% și intenționează să majoreze această cifră, conform LRT și The Associated Press.

 

SOFIA

În urma recentei presupuse încercări a serviciilor speciale ucrainene de a ataca gazoductul TurkStream din Rusia, Bulgaria a luat măsuri pentru a securiza Balkan Stream, o continuare a aceluiași gazoduct care livrează gaze către clienții din Europa. Bulgaria a intensificat supravegherea și securitatea la locațiile infrastructurii critice, inclusiv la gazoductul Balkan Stream, a declarat joi agenția bulgară de contrainformații, potrivit Euractiv.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: