BRUXELLES | PRAGA
Prim-ministrul belgian, Alexander De Croo, și premierul ceh, Petr Fiala, au prezentat o scrisoare comună în care își exprimă îngrijorarea cu privire la interferența Rusiei în procesele electorale din Europa. De Croo le cere colegilor prim-miniștri din UE să stabilească noi măsuri restrictive împotriva Kremlinului pentru a „contracara activitățile maligne ale Rusiei”, în urma descoperirii în Cehia a unor presupuse plăți către deputați europeni.
Într-o scrisoare de două pagini adresată președinților Comisiei, Consiliului și Parlamentului UE, acesta dorește, de asemenea, ca liderii să examineze dacă Oficiul European de Luptă Antifraudă, OLOF, și Parchetul European au suficiente competențe, conform The Guardian. Acest lucru se petrece în contextul în care liderii celor 27 de state membre ale UE au început o reuniune de două zile la Bruxelles pentru a discuta despre competitivitatea economică, Ucraina și Orientul Mijlociu.
BERLIN
Unul dintre cei mai importanți lideri regionali ai partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) va fi judecat joi pentru că a folosit un slogan nazist la un miting al partidului. Bjoern Hoecke, șeful AfD în landul Thuringia (est), a fost acuzat în urmă cu un an pentru că a folosit sloganul „Alles für Deutschland” – totul pentru Germania – într-un discurs rostit la un miting al partidului în mai 2021. Sloganul a fost folosit de ramura militantă a partidului nazist al lui Adolf Hitler în anii 1920 și la începutul anilor 1930, scrie Bloomberg.
Hoecke, profesor de istorie de formație, este una dintre cele mai controversate figuri din AfD, care se află în prezent pe locul al doilea în sondaje la nivel național, cu un scor cuprins între 16% și 19%, în fața social-democraților cancelarului Olaf Scholz și în urma principalilor conservatori din opoziție.
PARIS
Partidul de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen, care este pe cale să învingă grupul președintelui francez Emmanuel Macron în alegerile europene din acest an, dorește ca Banca Centrală Europeană să reia măsurile de relaxare cantitativă pentru a contribui la finanțarea investițiilor în domeniul climei, potrivit Bloomberg.
ZAGREB
Conservatorii aflați la guvernare în Croația au câștigat alegerile parlamentare extrem de controversate de miercuri, dar vor avea în continuare nevoie de sprijinul grupurilor de extremă-dreapta pentru a rămâne la putere, potrivit rezultatelor oficiale ale numărătorii voturilor. Alegerile au avut loc după o campanie care s-a axat pe o rivalitate acerbă între președintele și premierul țării, conform The Associated Press.
VARȘOVIA
Polonezii sunt, în medie, cu 40% mai bogați decât ar fi fost dacă țara nu ar fi aderat la Uniunea Europeană, potrivit unui nou raport al Institutului Economic Polonez, publicat înaintea celei de-a 20-a aniversări a aderării Poloniei la UE, care va avea loc luna viitoare, potrivit Notes from Poland.
Analiștii de la PIE au calculat că PIB-ul pe cap de locuitor al Poloniei în termeni de paritate a puterii de cumpărare (PPP) – o măsură a activității economice care ține cont de mărimea populației unei țări și de costul vieții – a fost în 2022 cu 39,6% mai mare decât dacă țara nu ar fi aderat la UE. Dintre cele opt state membre estice care au aderat în 2004, doar Lituania (60,3%) a fost considerată de PIE ca având o primă de aderare la UE mai mare decât Polonia. Acestea au fost urmate de Letonia (32,2%), Slovacia (18,2%), Ungaria (13,4%), Republica Cehă (8,4%), Estonia (0,4%) și Slovenia (0,1%).
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
