UNIUNEA EUROPEANĂ | WASHINGTON | KIEV
Liderii europeni se vor alătura președintelui ucrainean Volodimir Zelenski luni, în cadrul unei vizite la Washington, pentru a se întâlni cu președintele american Donald Trump. Întâlnirea se înscrie într-o serie de încercări colective de a găsi o modalitate de a pune capăt invaziei Moscovei, SUA oferind garanții de securitate pentru Kiev.
Întâlnirea are loc după summitul din Alaska dintre Trump și președintele rus Vladimir Putin, care s-a încheiat fără vreun progres în ceea ce privește încetarea imediată a focului, dolicitată insistent inițial de liderul american. (Euractiv)
Printre liderii care vor merge luni la Washington se numără premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, secretarul general al NATO Mark Rutte și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. De asemenea, vor participa și premierul italian Giorgia Meloni și președintele finlandez Alexander Stubb.
EUROPA
Timpul petrecut de tineri pe rețelele de socializare s-a dublat față de 2010, ajungând la aproximativ trei ore pe zi, precizează POLITICO.
Peste 1 din 10 adolescenți au prezentat semne de utilizare problematică și dependență de rețelele de socializare în 2022, inclusiv dificultăți în controlarea utilizării acestora și simptome de sevraj, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
La îndemnul experților în sănătate publică, guvernele europene iau în considerare noi modalități de a-i ține pe tineri departe de telefoane prin politici de verificare a vârstei, campanii de sensibilizare a publicului și chiar interdicții privind rețelele sociale. Țările au libertatea de a stabili propriile restricții și profită de aceasta. Președintele Emmanuel Macron solicită o interdicție totală pentru copiii sub 15 ani în Franța, în timp ce Danemarca, Grecia, Spania, Italia, Țările de Jos și alte țări s-au mobilizat pentru noi restricții.
Între timp, companiile de tehnologie introduc măsuri precum restricții de conținut specifice vârstei, dezactivarea anumitor funcții și propriile funcții de confidențialitate — deși unii susțin că acestea nu sunt suficiente, iar calea de urmat rămâne nedecisă.
Între timp, companiile de tehnologie introduc măsuri precum restricții de conținut specifice vârstei, dezactivarea anumitor funcții și propriile funcții de confidențialitate — deși unii susțin că acestea nu sunt suficiente.
MADRID | COPENHAGA
Novo Nordisk, gigantul farmaceutic danez care produce medicamentele de succes Ozempic și Wegovy pentru tratarea diabetului și a obezității, arată cât de subtilă poate fi linia dintre mesajele de sănătate publică și publicitatea ilegală în UE.
În iunie, Ministerul Sănătății din Spania a lansat o anchetă privind campania de sensibilizare „Obezitatea fără filtre”, sponsorizată de producătorul danez de medicamente și promovată pe afișe în toată Madridul și pe rețelele de socializare.
Campania nu a menționat niciodată în mod direct medicamentele eliberate pe bază de rețetă, Ozempic și Wegovy, deoarece publicitatea directă către consumatori este interzisă în Spania și în UE. Dar nu era nevoie, potrivit ministerului. Cu litere îngroșate, campania avertiza că obezitatea „Poate ucide” și prezenta un joc televizat fictiv în care o femeie supraponderală era informată despre riscurile bolilor de inimă.
Pentru ministrul Sănătății din Spania, Javier Padilla, mesajul era suficient de alarmist încât putea determina oamenii să se ducă direct la medic, ceea ce ar fi putut declanșa o creștere a prescripțiilor sau utilizarea neconformă a medicamentelor GLP-1 ale companiei.
În Spania, vânzările acestor medicamente, care imită un hormon natural care ajută la reglarea glicemiei și a apetitului, au crescut de 25 de ori din 2019.
Criticii au afirmat că acest caz expune zonele gri din legislația UE privind publicitatea farmaceutică, un domeniu în care Novo a mai avut probleme în Irlanda.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat pentru Euractiv că nu este încă clar dacă campania spaniolă a Novo încalcă legislația, lăsând această decizie în seama autorităților naționale. Novo a derulat campanii similare de sensibilizare în acest an și în Italia, Franța, Danemarca și Grecia.
ATENA
Anchetatorii examinează infrastructura electrică ca posibilă cauză a recentelor incendii din Grecia, inclusiv un incendiu mortal în Keratea, care a ucis un bărbat de 76 de ani și a ars 1.580,8 hectare, scrie Kathimerini.
Rețeaua electrică a Greciei se întinde pe 262.000 de kilometri, 90% din aceasta fiind supraterană și expusă la deteriorări cauzate de condițiile meteorologice. Până la jumătatea anului 2026, țara trebuie să modernizeze sau să îngroape 3.900 km de linii de înaltă tensiune. Potrivit surselor oficiale, îngroparea completă a rețelei ar costa aproximativ 35 de miliarde de euro.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
