Știri din capitalele Europei, 18 ianuarie

UNIUNEA EUROPEANĂ

Parlamentul European a dat miercuri undă verde finală unei noi legi care îmbunătățește etichetarea și interzice declarațiile de mediu înșelătoare pentru produse. Deputații au votat cu o majoritate covârșitoare în favoarea directivei care are ca scop protejarea consumatorilor de practicile de marketing înșelătoare și sprijinirea acestora pentru a face alegeri mai bune la cumpărare.

Acest lucru înseamnă că termeni precum „ecologic”, „biodegradabil” și „neutru din punct de vedere climatic” nu ar mai trebui să fie utilizați în publicitate sau pe ambalaje fără dovezi concrete, potrivit Euronews.

 

De asemenea, un proiect de manifest electoral al Partidului Popular European (PPE), de centru-dreapta, consultat de Euractiv, sugerează reducerea „birocrației UE” în domenii politice cheie, cum ar fi tehnologia, afirmând că „dorim să permitem, să dezvoltăm și să utilizăm inteligența artificială, nu să o limităm sau să o împiedicăm”. De asemenea, documentul reflectă plângerile tot mai frecvente din întregul bloc comunitar cu privire la reglementarea excesivă în domeniul politicii de mediu, al celei agricole și sociale.

 

BRUXELLES

Serviciile vamale au confiscat 116 tone de cocaină în portul Anvers în 2023, stabilind un record pentru al doilea an consecutiv, au anunțat miercuri autoritățile belgiene. Cererea de cocaină este în creștere rapidă în întreaga Uniune Europeană, iar guvernele dau vina pe traficul de droguri pentru izbucnirea unor focare de violență în marile orașe portuare precum Antwerp, Rotterdam în Olanda și Marsilia în Franța.

Portul Antwerp a devenit principala poartă de intrare pe continent a cartelurilor de cocaină din America Latină. Alte cinci tone de cocaină au fost confiscate anul trecut în portul Zeebrugge, care face parte din portul mai mare Antwerp-Bruges, a declarat ministrul de Finanțe, Vincent Van Peteghem, conform Associated Press.

 

VIENA

În 2023, Austria s-a confruntat cu o creștere semnificativă a costului vieții, inflația ajungând la 7,8%, marcând al doilea an consecutiv de inflație foarte ridicată. Conform statisticilor, această cifră este de aproape patru ori mai mare decât ținta de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană. Deși inflația a atins un vârf de 11,2% în ianuarie, aceasta a scăzut treptat pe parcursul anului, ajungând la un minim de 5,3% în noiembrie, scrie The Local Austria.

Cauzele inflației din Austria sunt atribuite unor factori interni, cum ar fi intervențiile guvernamentale întârziate și inadecvate asupra prețurilor de consum. Mai mult de jumătate din inflația din Austria în 2023 este legată de creșterile semnificative ale prețurilor în sectorul alimentației publice, al alimentelor, al energiei pentru gospodării și al întreținerii locuințelor.

 

ZAGREB

Croația intenționează să introducă cursuri obligatorii de educație militară cu durata de o lună în licee, pe fondul a ceea ce pare a fi un apetit tot mai mare în cel mai nou membru al UE pentru reintroducerea recrutării, abolită în 2008, după aderarea țării la NATO, scrie Euractiv.

 

VARȘOVIA

Dintre toate statele membre ale UE, polonezii se află pe locul al doilea în topul celor mai mulțumiți de viața lor, arată noile date ale agenției de statistică Eurostat. În rândul celor mai tinere categorii de vârstă, Polonia are cel mai ridicat nivel de satisfacție din cadrul blocului comunitar.

La toate grupele de vârstă, austriecii au cel mai ridicat nivel de satisfacție, de 7,9 pe o scară de la 1 la 10. Aceștia sunt urmați pe locul al doilea la egalitate de Polonia, România și Finlanda, toate cu 7,7, iar Belgia și Olanda sunt la egalitate pe locul al cincilea, cu 7,6. La celălalt capăt al balanței, cei mai nemulțumiți locuitori ai UE se găsesc în Bulgaria (5,6), Germania (6,5), Grecia (6,7), Letonia și Croația (ambele cu 6,8). Cifra la nivelul întregii UE este de 7,1, potrivit Notes from Poland.

 

SOFIA

Ziua Mondială a Zăpezii 2024 este pe 21 ianuarie, iar stațiunile montane Borovets și Bansko din Bulgaria organizează evenimente dedicate acestei zile. Ziua Mondială a Zăpezii este o inițiativă a Federației Internaționale de Schi și Snowboard (FIS) pentru a încuraja copiii să se apuce de sporturi de iarnă. În 2024, aceasta se organizează pentru al 13-lea an consecutiv. Site-ul oficial al orașului Borovets a precizat că, pe 20 ianuarie, un abonament de telescaun pentru o zi pentru copiii cu vârste cuprinse între șapte și 13 ani va costa o leva. În Bansko, pe 21 ianuarie, un abonament de o zi pentru copiii cu vârsta de până la 11 ani va costa o leva. Evenimentele de la Banderishka Polyana vor începe la ora 10:00 și vor include snow tubing, tug o’ war, curse cu saci și alte jocuri, potrivit Sofia Globe.

 

TIRANA | ROMA

O instanță din Albania urmează să decidă dacă un acord cu guvernul italian de extremă-dreapta ar încălca Constituția, permițând ca teritoriul albanez să fie folosit pentru centre de primire a migranților care doresc să intre în UE pe cale maritimă. Acordul, anunțat în noiembrie de premierul italian, Giorgia Meloni, ar avea ca rezultat inițial găzduirea a aproximativ 3.000 de persoane în statul terț, dar în cele din urmă ar putea procesa până la 36.000 de persoane pe an.

Conform acordului, criticat de grupurile pentru drepturile omului, dar aprobat tacit de UE, persoanele alocate Albaniei vor fi cele salvate de ambarcațiunile italiene. Minorii, femeile însărcinate și persoanele vulnerabile ar urma să fie duse în Italia, potrivit The Guardian.

 

KIEV

O serie de atacuri și campanii de denigrare care au vizat jurnaliști ucraineni proeminenți aruncă suspiciuni asupra rezultatelor obținute de Volodimir Zelenski în ceea ce privește apărarea libertății presei. Într-o declarație rară de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, Mediarukh, o asociație de instituții și organisme de supraveghere a presei, i-a cerut miercuri direct președintelui țării să „condamne cu fermitate” atacurile și să „preia controlul anchetei” pentru a afla cine sunt vinovații.

Miercuri, Zelenski a declarat că serviciul de securitate internă (SBU) a lansat o investigație privind monitorizarea jurnaliștilor, adăugând: „Nu există niciun fel de încălcare a drepturilor jurnaliștilor: orice presiune asupra jurnaliștilor este inacceptabilă.” De la invazia rusă, libertatea presei din Ucraina a fost parțial limitată din cauza a ceea ce guvernul a declarat că sunt preocupări de securitate națională, iar organizația Reporteri fără frontiere a avertizat că războiul „amenință supraviețuirea presei ucrainene”, potrivit Financial Times.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și:

Media PNL