Știri din capitalele Europei, 21 septembrie

UNIUNEA EUROPEANĂ

Industria europeană a energiei electrice a avertizat că sunt necesare investiții fără precedent pentru modernizarea rețelelor electrice învechite, altfel UE nu va reuși să își atingă obiectivele privind energia curată. Planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice prevăd milioane de vehicule electrice pe drumurile europene până în 2030, precum și o expansiune masivă a energiei regenerabile și începerea înlocuirii cazanelor pe bază de combustibili fosili cu pompe de căldură electrice în locuințe.

Asociația industriei de electricitate Eurelectric a declarat joi că, pentru a susține aceste obiective, investițiile medii anuale în rețelele de electricitate din Europa de acum până în 2050 trebuie să fie cu cel puțin 84% mai mari decât în 2021, conform Reuters.

Dincolo de acestea, un nou studiu arată că aproape o treime dintre europeni votează în prezent pentru partide populiste, de extremă-dreapta sau de extremă-stânga, cu un sprijin larg pentru politica anti-sistem care crește pe tot continentul, într-o provocare tot mai dificilă la adresa partidelor tradiționale. Analiza efectuată de peste 100 de politologi din 31 de țări a constatat că, la alegerile naționale de anul trecut, un procent record de 32% dintre alegătorii europeni au votat pentru partide anti-sistem, față de 20% la începutul anilor 2000 și 12% la începutul anilor 1990, conform The Guardian.

BERLIN

În acest an, întreprinderile germane au investit în China mai mult decât oricând, în ciuda promisiunilor guvernului de a reduce dependența de comerțul cu Beijing. În prima jumătate a anului 2023, 16,4% din investițiile străine directe (ISD) germane au mers în China, potrivit unui studiu al Institutului german pentru cercetare economică (IW).

„[China] nu a fost niciodată atât de importantă în comparație cu alte țări”, a susținut Jürgen Matthes, expert pentru piețe globale în cadrul institutului, potrivit Euractiv.

PARIS | LONDRA

Regele Charles al III-lea a lansat miercuri, 20 septembrie, un apel către Franța și Marea Britanie pentru a-și revigora relațiile, în timp ce președintele Emmanuel Macron l-a găzduit pe monarhul britanic la un banchet strălucitor la Palatul Versailles, în prima dintre cele trei zile ale vizitei de stat. Această vizită, care a fost reprogramată din martie din cauza protestelor violente împotriva reformei pensiilor care au zguduit Franța la acea vreme, are ca scop să pună în valoare statura de om de stat a lui Charles la puțin peste un an de la moartea mamei și predecesoarei sale, regina Elisabeta a II-a, precizează Le Monde.

ROMA

Guvernul Italiei a renunțat la un plan de plafonare a tarifelor aeriene pe anumite rute, acordând în schimb autorității de concurență a țării noi puteri pentru a controla prețurile biletelor, în urma unei rezistențe puternice din partea companiilor aeriene. Luna trecută, guvernul premierului Giorgia Meloni a prezentat un decret privind plafonarea prețurilor pentru zborurile între Italia continentală și insulele Sicilia și Sardinia, după ce prețurile biletelor au crescut vertiginos în această vară. Dar ministrul Industriei, Adolfo Urso, a declarat marți că guvernul va prezenta un amendament care va elimina planul inițial de plafonare a tarifelor în timpul sezonului de vârf la 200% din prețurile medii, potrivit Financial Times.

Sardinia, insulă mediteraneană din Italia, cunoscută pentru apele sale cristaline și pentru producția brânzei pecorino din lapte de oaie cu aromă puternică, se luptă de mult timp cu problema depopulării. Fenomenul a afectat cel mai mult zonele rurale ale Sardiniei, ceea ce îi face pe mulți să fie îngrijorați de dispariția tradițiilor insulei – inclusiv a producției de lapte – pe măsură ce ciobanii locali îmbătrânesc, iar tinerii părăsesc insula.

Dar autoritățile locale au găsit acum o soluție: aducerea de ciobani din Kârgâzstan. Filiala din regiune a Coldiretti, cel mai mare sindicat al fermierilor din Italia, a ajuns recent la un acord cu ministrul Muncii din Kârgâzstan pentru a demara un proiect pilot care ar urma să aducă pe insulă aproximativ 100 de ciobani kârgâzi și familiile lor, relatează Euronews.

BRATISLAVA

„Suntem o țară pașnică. Nu vom trimite niciun cartuș în Ucraina”. Acesta a fost mesajul tranșant al lui Robert Fico pentru aproximativ 300 de susținători la un miting politic organizat săptămâna trecută în orașul Banovce nad Bebravou din vestul Slovaciei, înaintea alegerilor din 30 septembrie, pe care fostul premier populist este favorit să le câștige. În cazul în care își va respecta promisiunea, acest lucru ar reprezenta o schimbare radicală pentru Slovacia, până acum un aliat ferm al vecinului său din est, Ucraina, în războiul său împotriva Rusiei. Bratislava a furnizat arme și a oferit un sprijin politic puternic Kievului în cadrul Uniunii Europene și al NATO, precizează Reuters.

Nu este garantată victoria lui Fico. Niciun partid nu este în măsură să obțină o majoritate, iar formarea unui guvern de coaliție s-ar putea dovedi dificilă. Diplomații și oficialii occidentali de la Kiev precizează, de asemenea, că o țară mică, precum Slovacia, nu poate merge atât de departe în a schimba politica UE și NATO.

LJUBLJANA

Guvernul sloven a simplificat eliberarea permiselor de muncă pentru străini, astfel încât aceștia să se poată alătura efortului de reconstrucție de miliarde de euro de după inundațiile devastatoare din această vară. Lista locurilor de muncă pentru care se aplică procedura accelerată include șoferi de camion, zidari și tâmplari, precum și diverși instalatori și reparatori de instalații de alimentare cu apă și gaz.

Ministerul nu a putut spune câți străini se așteaptă să fie angajați în acest mod. Acesta a precizat că Serviciul de ocupare a forței de muncă a primit până în prezent între 4.000 și 5.000 de cereri lunare de permise în temeiul acordurilor bilaterale de angajare, conform The Slovenia Times.

VARȘOVIA

Unul dintre cei mai fideli aliați ai Ucrainei, Polonia, a declarat că nu mai furnizează arme vecinului său, în timp ce o dispută diplomatică legată de cereale se intensifică. Prim-ministrul Mateusz Morawiecki a declarat că Polonia se concentrează în schimb pe apărarea sa cu arme mai moderne. Polonia a trimis deja Ucrainei 320 de tancuri din epoca sovietică și 14 avioane de luptă MiG-29 și nu mai are prea multe de oferit.

Cu toate acestea, remarcile coincid cu tensiuni sporite între cei doi vecini. Marți, Polonia l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei din cauza comentariilor făcute de președintele Volodimir Zelenski la Națiunile Unite, după ce Polonia, Ungaria și Slovacia au extins interdicția asupra cerealelor ucrainene, potrivit BBC.