Știri din capitalele Europei, 23 ianuarie

UNIUNEA EUROPEANĂ

Miniștrii de Externe ai Uniunii Europene au afirmat luni că înființarea unui stat palestinian este singura modalitate credibilă de a obține pacea în Orientul Mijlociu. Aceștia și-au exprimat  îngrijorarea față de respingerea clară a ideii de către premierul israelian Benjamin Netanyahu. Bilanțul palestinian al morților în urma războiului dintre Israel și Hamas a depășit 25.000 de morți, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza. Israelul a anunțat duminică că încă unul dintre ostaticii luați în timpul atacului din 7 octombrie care a declanșat războiul a murit.

UE este principalul furnizor mondial de ajutor pentru palestinieni, dar are o influență redusă asupra Israelului, deși este cel mai mare partener comercial al acestuia. De asemenea, cele 27 de țări membre sunt profund divizate în ceea ce privește abordarea lor. Însă, pe măsură ce numărul morților din Gaza crește, se intensifică și apelurile pentru încetarea luptelor, conform Associated Press.

 

BERLIN

Parlamentarii din partidele aflate la guvernare în Germania au respins luni apelurile partidului de extremă dreapta AfD de a organiza un referendum de tip Brexit în Germania, afirmând că „nimeni în deplinătatea facultăților mintale” nu ar susține o astfel de idee. În condițiile în care AfD se află în prezent pe locul al doilea în sondaje înaintea alegerilor europene din iunie, liderul său, Alice Weidel, a ajuns pe prima pagină a ziarelor luni, solicitând „un referendum privind (…) o ieșire a Germaniei din UE”. Reprezentanții coaliției de guvernare din Germania au respins însă un astfel de scenariu din cauza „consecințelor incontrolabile” pentru țară și economie, scrie Euractiv.

 

LISABONA

Răspunsul la amenințarea penuriei de apă trebuie să includă crearea unui plan de promovare a disponibilității apei în Uniunea Europeană, în special prin tehnologii de gestionare care să reducă risipa, a declarat luni ministrul portughez al Agriculturii, Maria do Céu Antunes. Marți, ministrul portughez al Agriculturii urmează să prezinte planul „ReWaterEU” în cadrul Consiliului miniștrilor agriculturii din UE pentru a răspunde la problema secetei și a deficitului de apă din UE, potrivit Euractiv.

 

LJUBLJANA

Slovenia ridică diguri și baraje în cadrul unui efort la nivel național pentru a crește capacitatea de rezistență la ploile abundente și la inundațiile bruște.

„Mai mult de două treimi din întreaga țară a fost inundată instantaneu”, își amintește Neža Kodre, directorul Agenției slovene pentru apă, care își amintește efectele devastatoare ale ploilor abundente din august anul trecut. Șase luni mai târziu, iar țara se află în mijlocul unui efort major de adaptare la inundațiile rapide, menit să crească mult mai mult reziliența Sloveniei la ploile intense asociate cu schimbările climatice. Există 250 de șantiere active de-a lungul cursurilor de apă din Slovenia, unde camioane și excavatoare uriașe lucrează pentru a construi diguri, a lărgi malurile râurilor și a ridica terasamente. Lucrările au fost deja finalizate pe alte peste 700 de șantiere similare, potrivit Euronews.

 

 

VARȘOVIA | KIEV

Liderii Poloniei și Ucrainei s-au angajat luni să abordeze disputele politice care au împiedicat alianța lor pe perioada războiului și să stimuleze cooperarea în domeniul apărării, în timp ce invazia Rusiei în Ucraina se apropie de al treilea an. În prima sa vizită în Ucraina vecină în calitate de prim-ministru, Donald Tusk i-a transmis un mesaj de prietenie președintelui Volodimir Zelenski și a declarat că ambele părți „au ajuns la o înțelegere comună” cu privire la protestele fermierilor și camionagiilor polonezi.

Varșovia a devenit un aliat cheie pentru Kiev, care a căutat sprijin financiar și militar occidental împotriva Rusiei, dar relațiile s-au deteriorat în ultimele luni, când blocajele de la graniță au afectat economia Ucrainei. Camionagiii au fost de acord săptămâna trecută să își suspende protestele, care vizau revocarea accesului fără permis al camionagiilor ucraineni în Uniunea Europeană, până la 1 martie, precizează Reuters.

 

BALCANII DE VEST

Liderii țărilor din Balcanii de Vest s-au angajat luni să folosească pe deplin planul de sprijin financiar al Uniunii Europene, în valoare de șase miliarde de euro, în timp ce acestea continuă să încerce să devină membre ale blocului. Serbia, Kosovo, Bosnia, Muntenegru, Macedonia de Nord și Albania se află în diferite stadii ale procesului de aderare. Liderii acestora s-au reunit în capitala Macedoniei de Nord, Skopje, și au afirmat într-o declarație comună că s-au angajat „pentru dezvoltarea țărilor lor astfel încât să urmeze standardele europene”.

În noiembrie, Comisia Europeană a prezentat un plan de dezvoltare pentru Balcanii de Vest, care vizează consolidarea integrării economice cu piața unică a UE, stimularea integrării economice regionale, accelerarea reformelor fundamentale și creșterea asistenței financiare, conform Associated Press.

 

CHIȘINĂU | TIRASPOL

Autorităţile de la Tiraspol au anunţat luni că se pregătesc pentru un protest de amploare convocat pentru miercuri, 24 ianuarie, şi îndreptat împotriva „presiunilor economice ale Chişinăului”. În acest context, liderul regiunii separatiste, Vadim Krasnoselski, le-a cerut forţelor neconstituţionale din regiune să îşi sporească activitatea de „monitorizare şi contracarare a posibilelor acte teroriste”. Acţiunea de protest ar urma să aibă loc din cauza recentelor modificări operate de Chişinău la Codul vamal, care obligă agenţii economici din regiunea transnistreană să achite taxele pentru importuri la bugetul Republicii Moldova, începând cu 1 ianuarie 2024, ceea ce a stârnit furia liderului transnistrean.

CITEȘTE ȘI Tiraspolul anunţă pentru miercuri un protest de amploare faţă de „presiunile economice ale Chişinăului”

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: