Știri din capitalele Europei, 25 aprilie

UNIUNEA EUROPEANĂ

Comisia Europeană va propune o nouă legislație în 2026 pentru a reforma Frontex, agenția de frontieră a Uniunii Europene, cu scopul de a consolida prezența, rolul și responsabilitățile acesteia, a declarat pentru Euronews un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, precizează Euronews.

Comisia intenționează „să consolideze Frontex, să sporească în continuare securitatea frontierelor și să consolideze cooperarea UE în fața amenințărilor în continuă evoluție”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Frontex devine o agenție din ce în ce mai importantă pentru țările UE, în condițiile în care migrația și gestionarea frontierelor rămân subiecte politice în dezbaterea politică principală.

Agenția gestionează frontierele UE pentru trecerea migranților, dar și pentru combaterea infracțiunilor transfrontaliere legate de traficul ilegal al unei game largi de bunuri.

BERLIN

Pe măsură ce războiul din Ucraina intră în al patrulea an, ideea ca Rusia să pompeze din nou gaz în Europa prin Germania nu mai este atât de aberantă pe cât ar fi putut fi în urmă cu câteva luni.

Pe fondul rapoartelor media conform cărora președintele rus Vladimir Putin s-a oferit să oprească invazia sa pe actuala linie a frontului în cadrul discuțiilor cu SUA, continuă speculațiile cu privire la posibila reintegrare a Rusiei în mixul energetic al Europei.

Luna trecută, unii politicieni din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) de centru-dreapta din Germania au salutat ideea reparării ambelor conducte ale Nord Stream 1 avariate și a singurei conducte avariate de pe Nord Stream 2. Cele trei au fost avariate în urma unui act de sabotaj în septembrie 2022, una dintre ele rămânând neavariată.

Cu toate acestea, opoziția politică față de o restabilire a aprovizionării rămâne foarte puternică în Europa. Comisia Europeană și-a reiterat recent poziția cu privire la Nord Stream 2, scrie Deutsche Welle.

„Nord Stream 2 nu este un proiect de interes comun, nu diversifică sursele de energie ale UE”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene la o conferință de presă din 3 martie.

VARȘOVIA

Datoria publică a Poloniei a depășit 2 trilioane de zloți (466 de miliarde de euro) pentru prima dată în 2024, alimentată de o creștere a împrumuturilor care a dus și la creșterea deficitului public general la 6,6% din produsul intern brut (PIB), arată datele furnizate de Statistics Poland (GUS), o agenție de stat. Cifrele comparabile datează din 2004, când Polonia a aderat la Uniunea Europeană.

Datoria nominală a crescut cu peste 320 de miliarde de zloți de la an la an – cea mai mare creștere înregistrată vreodată. În termeni relativi, datoria a crescut cu 19%, marcând a doua cea mai rapidă creștere anuală, după un vârf de 28% în 2020, în plină pandemie Covid-19, conform Notes from Poland.

Creșterea de anul trecut a fost determinată în principal de creșterea cheltuielilor pentru apărare și investiții în infrastructură. Între timp, PIB-ul nominal al Poloniei a atins un nivel record de 3.640 de miliarde de zloți în 2024.