UNIUNEA EUROPEANĂ
Europa va trebui să se bazeze pe combustibilii fosili din SUA în următoarele decenii, a declarat cel mai important oficial european din domeniul energiei.
Motivul, spune acesta, este nevoia de diversificare a surselor de energie, renunțarea la gazele naturale rusești dar și planul de a-și dezvolta sectorul energiilor regenerabile pentru sporirea securității energetice.
Ditte Juul Jørgensen, directorul general pentru energie al Comisiei Europene, a declarat pentru Financial Times că UE are „instrumentele de care are nevoie” pentru a rezista unei noi crize energetice de iarnă în urma războiului dintre Rusia și Ucraina.
Printre acestea se numără conservarea și producerea de mai multă energie regenerabilă. Dar aceasta a subliniat că dependența blocului comunitar de exporturile de gaze naturale lichefiate din SUA va persista.
PARIS
Președintele Emmanuel Macron a anunțat duminică faptul că Franța va pune capăt prezenței sale militare în Niger și își va retrage ambasadorul din această țară, ca urmare a loviturii de stat care l-a înlăturat pe președintele ales în mod democratic.
Ca răspuns, Junta din Niger a declarat că anunțul semnalează un „nou pas spre suveranitatea” țării.
„Forțele imperialiste și neocolonialiste nu mai sunt binevenite pe teritoriul nostru național. Noua eră a cooperării, bazată pe respect reciproc și suveranitate, este deja în curs de desfășurare”, a afirmat aceasta într-o declarație, potrivit AP.
VIENA
Partidul Libertății din Austria (FPÖ) a ajuns pe primul loc în intențiile alegătorilor, potrivit celui mai recent sondaj de opinie. Dacă ar avea loc alegeri pentru un nou guvern, atunci FPÖ, partid de extremă-dreapta, ar obține 29% din voturi, potrivit rezultatelor noului sondaj publicat luni în Der Standard.
Social-democrații (SPÖ) se află la patru puncte procentuale în urmă, cu 25%, Partidul Popular (ÖVP) ar obține 22%, iar Verzii – 10%.
În prezent, Austria este condusă de o coaliție formată din ÖVP și Partidul Verzilor. Potrivit acestui sondaj, actuala coaliție ar obține doar 32% din voturi. Austria urmează să voteze pentru un nou guvern federal în toamna anului viitor, precizează The Local Austria.
MADRID
Cel puțin 40.000 de persoane s-au adunat duminică la Madrid pentru a protesta față de o posibilă amnistie pentru persoanele care au luat parte la o campanie eșuată pentru independența Cataloniei în urmă cu șase ani, care a aruncat țara în cea mai gravă criză politică din ultimele decenii.
Problema controversată a unei amnistii a apărut după alegerile generale neconcludente din iulie. Partidul popular conservator (PP) s-a clasat pe primul loc, învingând Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE), aflat la guvernare, dar nu a reușit să obțină o majoritate generală.
În ciuda victoriei sale, PP, condus de Alberto Núñez Feijóo, are puține șanse de a obține sprijinul parlamentar necesar pentru a forma un nou guvern în timpul votului din Congres din această săptămână, relatează The Guardian.
ROMA
Când a fost aleasă anul trecut, formațiunea premierului italian a promis că va reduce imigrația în masă din țară, însă numărul persoanelor care sosesc cu ambarcațiuni din Africa de Nord aproape că s-a dublat în doar un an.
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a recunoscut că a sperat să facă „mai mult” pentru a controla imigrația ilegală, un fenomen care a crescut semnificativ de la victoria istorică a partidului său de extremă-dreapta în alegerile de acum un an, potrivit Euronews.
Nevoia din ce în ce mai mare de lucrători din domeniul sănătății a determinat guvernul să „importe” personal din țări precum India și Cuba, în loc să propună politici care să rezolve problemele actuale ale sistemului.
De ani de zile, Italia se confruntă cu un deficit de asistente medicale – o problemă care a ieșit la iveală în timpul pandemiei COVID-19 și care s-a agravat din cauza lipsei unor măsuri concrete de remediere a acesteia.
Profesioniștii italieni se plâng de salariile mici și de puținele perspective de carieră, mulți alegând să se mute în străinătate, adesea în Elveția vecină, în timp ce tinerii se orientează mai puțin spre cariere în domeniul sănătății, conform Euractiv.
ATENA
Stefanos Kasselakis, fost asociat la Goldman Sachs și novice în politică, a fost ales duminică lider al partidului de stânga Syriza, principalul partid de opoziție din Grecia, care speră să revină după o înfrângere gravă în alegerile naționale.
Syriza a fost catapultat la putere în 2015, în toiul crizei datoriilor din Grecia, dar a pierdut în fața partidului conservator Noua Democrație în 2019 și în iunie 2023, conform Reuters.
VARȘOVIA
Polonia l-a criticat pe cancelarul german Olaf Scholz pentru comentariile sale cu privire la un scandal în curs de desfășurare privind corupția din sistemul polonez de vize.
Reprezentanții guvernului îl acuză pe acesta că încearcă să influențeze rezultatul alegerilor de luna viitoare.
„Ultima declarație a cancelarului german Olaf Scholz încalcă principiile egalității suverane a statelor, care reprezintă fundamentul relațiilor de bună vecinătate și al cooperării prietenești cu Polonia”, a declarat ministrul de externe Zbigniew Rau.
Intervenția lui Rau a urmat comentariilor făcute de Scholz la un eveniment al partidului său, SPD, la Nürnberg, în weekend, cu privire la un scandal în urma căruia șapte persoane au fost acuzate de acte de corupție în sistemul de vize, potrivit Notes from Poland.
SOFIA
Cea mai relevantă platformă de verificare a știrilor din Bulgaria, Factcheck.bg, cunoscută pentru combaterea dezinformării rusești, a fost supusă unui atac cibernetic în weekend.
Până la acest moment, nu știm cine se află în spatele acestuia, a declarat conducerea site-ului pentru Euractiv. Atacul a dus la ștergerea a numeroase postări de pe Factcheck.bg, Facebook și a afectat și postările Asociației Jurnaliștilor Europeni – Bulgaria (AEJ), care gestionează platforma.
BELGRAD | PRIȘTINA
Atacatori sârbi înarmați în vehicule blindate au luat cu asalt duminică un sat din nordul Kosovo, luptând cu poliția și baricadându-se într-o mănăstire, în nordul țării. Atacul a provocat moartea a patru persoane.
Asediul s-a concentrat pe o mănăstire ortodoxă sârbă din apropierea satului Banjska, în regiunea majoritar sârbă, unde călugării și pelerinii s-au ascuns într-un templu în timp ce se desfășurau schimburi de focuri, potrivit Reuters.
Președintele sârb Aleksandr Vucic a declarat că este vorba de o rebeliune împotriva premierului kosovar Albin Kurti, care a refuzat să formeze o asociație a municipalităților sârbe din nordul Kosovo.
„Serbia nu va recunoaște niciodată Kosovo ca fiind independent, puteți să ne omorâți pe toți”, a declarat președintele.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
