UNIUNEA EUROPEANĂ
Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a semnalat luni că este posibil ca pentru moment, costurile imprumuturilor să fi atins un nivel maxim, și că, din păcate, acestea vor rămâne ridicate atâta timp cât va fi nevoie pentru a reduce inflația.
Luând cuvântul în fața comisiei economice a Parlamentului European, Lagarde a declarat că BCE consideră că ratele sale „au atins niveluri care, menținute pe o durată suficient de lungă, vor contribui substanțial la revenirea inflației la cote stabile”.
La jumătatea lunii septembrie, banca cu sediul la Frankfurt a majorat ratele dobânzilor cu 25 de puncte de bază, ajungând la cel mai ridicat nivel din istoria zonei euro. Decizia a fost luată , în pofida temerilor legate de încetinirea creșterii economice care afectează continentul, relatează Euronews.
PARIS
Președintele Emmanuel Macron a dezvăluit luni, 25 septembrie, planurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de îndeplinire a angajamentelor țării în materie de climă în următorii șapte ani, inclusiv prin reducerea dependenței de combustibilii fosili și stimularea utilizării mașinilor electrice.
Calificând pompele de căldură drept „o pârghie fabuloasă de substituire, cu un consum de energie și emisii mult mai mici”, Macron a declarat că Franța va produce 1 milion de astfel de dispozitive (triplându-și producția) și va instrui 30.000 de persoane capabile să le instaleze până în 2027, când i se va încheia cel de-al doilea mandat, conform Le Monde.
BERLIN | ȚĂRILE BALTICE
Cooperarea în domeniul apărării între statele baltice și Germania va crește în mod cert, a declarat luni, la Riga, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, în fața jurnaliștilor. Ministrul german a precizat că statele baltice au fost întotdeauna buni aliați și că exercițiile de antrenament militar sunt esențiale pentru ca soldații să își testeze abilitățile. Exercițiile militare ale NATO se vor concentra întotdeauna pe apărare, nu pe atac, a subliniat Pistorius.
De asemenea, ministrul a lăudat un acord-cadru pe care Letonia și Estonia l-au semnat împreună cu compania germană Diehl Defence privind achiziționarea sistemului de apărare aeriană cu rază medie de acțiune IRIS-T. După cum a subliniat Pistorius, războiul din Ucraina a arătat că sistemele de apărare aeriană joacă un rol esențial. „Aceasta este o achiziție foarte importantă între țările noastre”, a declarat acesta, conform Baltic Times.
HAGA
Țările de Jos vor să demareze cercetări privind modul de rezolvare a diferențelor de prețuri la produsele alimentare în cadrul blocului comunitar, invocând necesitatea de a asigura o „piață echitabilă”, a anunțat luni ministrul demisionar al Economiei, Micky Adriaansens.
Acesta a făcut referire la prețurile produselor alimentare din Germania, unde costurile de achiziție pentru comercianții cu amănuntul sunt mai mici decât în toate cele trei state membre Benelux, ceea ce conferă țării un avantaj competitiv și reduce costurile pentru consumatori., conform Euractiv.
ATENA
Peste 600 de pompieri, echipe de salvare EMAK, unități ale armatei și alți angajați ai statului și ai autorităților locale au fost puși în alertă, în timp ce zona centrală a Greciei se pregătește pentru un al doilea val de furtuni majore la mai puțin de o lună, după ce, la începutul lunii septembrie, Daniel a distrus case, întreprinderi, străzi și poduri și a cauzat moartea a 17 persoane.
Armata „a adus buldozere iar bărcile sunt în stare de alertă, astfel încât, dacă va fi necesară o evacuare sau o salvare, nu va dura la fel de mult ca data trecută”, au declarat autoritățile, conform Ekathimerini.
BUDAPESTA
Ungaria nu se grăbește să ratifice aderarea Suediei la NATO, a declarat luni în parlament premierul Viktor Orban, semnalând o nouă amânare a unui proces care este blocat în Parlament din iulie 2022.
„Mă întreb dacă există ceva urgent care să ne oblige să ratificăm candidatura Suediei la NATO. Nu văd nicio astfel de circumstanță”, a spus acesta, conform Reuters.
VARȘOVIA | BRATISLAVA
Polonia va introduce controale pentru vehiculele care trec granița dinspre Slovacia, a declarat luni premierul, în cadrul măsurilor de stopare a fluxului de imigranți. Partidul de guvernământ Lege și Justiție (PiS) a făcut din migrație o temă centrală în campania pentru câștigarea unui al treilea mandat la alegerile din 15 octombrie și a inclus întrebări pe această temă într-un referendum care se va desfășura în paralel cu votul.
Între timp, Slovacia se confruntă cu o creștere a numărului de imigranți ilegali. În Slovacia, numărul acestora a crescut de nouă ori față de anul trecut, ajungând la peste 27.000 în acest an, potrivit Ministerului de Interne al țării, precizează Reuters.
VARȘOVIA
Până de curând, oficialii de la Bruxelles sperau că liderul opoziției, Donald Tusk, va reveni la putere în Polonia luna viitoare – într-o victorie electorală care ar putea reconstrui încrederea în relațiile dintre Polonia și UE și ar putea aduce o înfrângere valului iliberal și sceptic față de Ucraina, în creștere în cadrul blocului.
Dar, pe măsură ce se apropie scrutinul din 15 octombrie, diplomații UE au început să realizeze că rezultatul opus este mult mai probabil, cu consecințe grave pentru întregul bloc. Dincolo de implicațiile interne ale acestei schimbări de atitudine în cel de-al cincilea membru ca mărime al UE, perspectiva unei alianțe a PiS cu extrema-dreaptă îi sperie pe oficialii UE, deoarece are potențialul de a consolida o grupare iliberală de țări care poate bloca și mai mult deciziile în cadrul Uniunii, precizează Financial Times.
MOSCOVA
Rusia încearcă să reintre în Consiliul ONU pentru drepturile omului în cadrul unei alegeri care va fi considerată un test cheie pentru poziția sa internațională. Aceasta a fost expulzată din cel mai important organism al ONU pentru drepturile omului în aprilie anul trecut, după ce a invadat Ucraina. In prezent, diplomații ruși încearcă să obțină realegerea țării lor în consiliu pentru un nou mandat de trei ani. În documentul văzut de BBC, Rusia promite să găsească „soluții adecvate pentru problemele legate de drepturile omului” și încearcă să împiedice consiliul să devină un „instrument care servește voința politică a unui grup de țări”, ceea ce se înțelege ca fiind o referire la Occident.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
