UNIUNEA EUROPEANĂ
Șomajul și lipsa forței de muncă sunt probleme grave în întreaga Europă. Eurostat estimează că aproximativ 13,1 milioane de persoane erau șomere în UE în luna mai a acestui an, scrie Euronews.
În ciuda eforturilor Comisiei Europene de a implementa mai multe politici pentru a aborda provocările sociale și în materie de ocupare a forței de muncă în UE, milioane de locuri de muncă rămân vacante. În al doilea trimestru al anului 2025, există peste 1 milion de locuri de muncă vacante în Germania și jumătate de milion în Franța.
La calcularea ratei locurilor de muncă vacante (JVR), se iau în considerare atât numărul locurilor de muncă vacante, cât și numărul posturilor ocupate, pentru a arăta cererea totală și locurile vacante. Practic, aceasta măsoară proporția din totalul posturilor care sunt vacante.
JVR variază de la 0,6 % în România (pe ultimul loc în UE) la 4,2 % în Țările de Jos (pe primul loc în UE). Acest decalaj mare reflectă condițiile diferite ale pieței muncii din Europa.
JVR este, de asemenea, de 3% sau mai mare în Belgia (4,1%), Austria și Norvegia (ambele 3,4%) și Malta (3%). Acest lucru arată că Europa de Nord-Vest are cea mai mare cerere de forță de muncă. Europa de Est și de Sud înregistrează o cerere mai slabă.
COPENHAGA | WASHINGTON
Ministrul danez de Externe, Lars Lokke Rasmussen, a declarat miercuri că l-a convocat pe șeful misiunii american la Copenhaga în urma unor rapoarte conform cărora cetățeni americani care au legături cu administrația președintelui american Donald Trump au efectuat operațiuni de influență în Groenlanda.
Rapoartele privind activități secrete pe vasta insulă arctică, bogată în minerale, amenință să înrăutățească relațiile dintre cei doi aliați NATO, scrie Deutsche Welle.
Oficialii de la Copenhaga consideră astfel de interferențe străine drept un atac la adresa suveranității naționale. Rasmussen a declarat că Danemarca „desigur” nu va accepta operațiuni secrete pe teritoriul său.
Dezvăluiri anterioare din Wall Street Journal ar fi întărit îngrijorările autorităților cu privire la o amenințare din partea SUA la adresa democrației groenlandeze.
Ziarul a afirmat că directorul Serviciului național de informații al SUA, Tulsi Gabbard, a cerut șefilor agențiilor de informații să afle mai multe despre mișcarea de independență din Groenlanda și despre sentimentele legate de extracția resurselor americane în această țară.
PARIS
Cel mai mare partid de opoziție din Franța, Adunarea Națională (RN), de extremă-dreapta, îi cere președintelui Emmanuel Macron să convoace noi alegeri sau să demisioneze după probabila prăbușire iminentă a guvernului luna viitoare, potrivit POLITICO.
„Există o singură cale de ieșire din acest impas politic: întoarcerea la urne”, a declarat Jordan Bardella, președintele partidului RN al lui Marine Le Pen, într-un interviu acordat marți postului de televiziune TF1.
„Emmanuel Macron trebuie să recunoască această paralizie instituțională pe care el însuși a provocat-o și fie să dizolve guvernul, fie, evident, să își prezinte demisia”.
Comentariile lui Bardella sunt surprinzătoare, deoarece Le Pen, lider al partidului, nu va mai putea candida la alegerile legislative sau prezidențiale din lunile următoare din cauza condamnării pentru deturnare de fonduri în martie.
Este puțin probabil ca Macron să demisioneze. El și-a avertizat cei mai apropiați aliați să „fie pregătiți” pe 8 septembrie, când guvernul premierului centrist François Bayrou se va prăbuși probabil în urma unei moțiuni de cenzură, potrivit a unor apropiați.
SOFIA
Sindicatul național al medicilor din Bulgaria a acuzat guvernul de risipirea fondurilor UE destinate asistenței medicale. Nikolay Branzalov, președintele Asociației Medicale Bulgare (BMA), a declarat pentru Euractiv că un proiect-cheie pentru deschiderea de cabinete medicale în așezările mici este posibil să eșueze din cauza concepției defectuoase.
La sfârșitul lunii iulie, Ministerul Sănătății a anunțat că intenționează să finanțeze înființarea a 100 de cabinete medicale în orașe mici și sate în cadrul Planului de redresare, deși guvernul se angajase anterior să deschidă cel puțin 300. Cu toate acestea, deficitul de personal medical a forțat ministerul să își reducă semnificativ ambițiile.
Branzalov a declarat pentru Euractiv că inițiativa nu va avea rezultate pozitive, deoarece guvernul intenționează să doteze noile cabinete rurale nu cu medici generaliști, ci cu asistente medicale și paramedici. El a subliniat că aceștia nu pot prescrie tratamente sau elibera rețete și nici nu sunt pregătiți să utilizeze echipamentele medicale scumpe pe care guvernul intenționează să le achiziționeze cu fonduri UE.
VARȘOVIA
Președintele Poloniei a blocat legea care prelungea beneficiile primite de refugiații ucraineni în Polonia, respectând promisiunea din campania electorală de a reduce plățile sociale, pe fondul creșterii constante a sentimentelor anti-ucrainene în rândul polonezilor, conform The Guardian.
Karol Nawrocki, care a preluat funcția la începutul acestei luni după ce a câștigat alegerile din primăvară, a declarat că numai ucrainenii care lucrează ar trebui să primească alocații pentru copii.
„Rămânem deschiși să oferim asistență cetățenilor ucraineni – acest lucru nu s-a schimbat”, a declarat Nawrocki într-un comunicat. „Dar după trei ani și jumătate, legea noastră ar trebui modificată.”
Nawrocki a respins un proiect de lege care ar fi prelungit actualul sistem de plăți, care urma să expire în septembrie, până în martie 2026. Se estimează că aproximativ 1 milion de refugiați s-au stabilit în Polonia din 2022, majoritatea fiind femei și copii.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
