UNIUNEA EUROPEANĂ
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus liderilor UE lansarea unei inițiative conduse de Europa pentru stabilirea unei cooperări comerciale structurate cu țările asiatice, care ar putea pune bazele unei alternative la Organizația Mondială a Comerțului (OMC), aflată într-un impas, conform Euronews.
La summitul UE de joi de la Bruxelles, liderii europeni au discutat posibilitatea revizuirii cadrului instituțional al OMC, inclusiv a mecanismelor sale de soluționare a litigiilor, care se află în impas, pentru a reflecta mai bine peisajul comercial global actual.
„OMC nu a funcționat de ani de zile”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz într-o conferință de presă după summit, referindu-se la disfuncționalitățile persistente atât sub administrația Trump, cât și sub cea a lui Biden.
Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat liderilor diferite opțiuni de acorduri comerciale, considerând ca fiind cea mai atractivă o cooperare mai strânsă între UE și membrii Acordului cuprinzător și progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP), un pact comercial regional între 11 țări din zona Pacificului și Marea Britanie.
COPENHAGA
Guvernul danez intenționează să ia măsuri împotriva creării și diseminării de deepfake-uri generate de IA, modificând legea drepturilor de autor pentru a se asigura că fiecare persoană are dreptul asupra propriului corp, trăsături faciale și voce.
Guvernul danez a declarat joi că va consolida protecția împotriva imitațiilor digitale ale identității persoanelor cu ceea ce consideră a fi prima lege de acest gen din Europa, scrie The Guardian.
După ce a obținut un acord larg între partide, departamentul culturii intenționează să prezinte o propunere de modificare a legii actuale pentru consultare înainte de vacanța de vară și apoi să prezinte amendamentul în toamnă. Aceasta definește un deepfake ca o reprezentare digitală foarte realistă a unei persoane, inclusiv aspectul și vocea acesteia.
BERLIN
Politicienii germani obișnuiesc să spună: „Munca trebuie să merite efortul”. Însă tot mai mulți oameni care lucrează cu normă întreagă au nevoie de ajutoare sociale. Iar noua majorare a salariului minim este considerată dezamăgitoare, conform Deutsche Welle.
În 2024, aproximativ 826.000 de angajați depindeau de ajutoare sociale, sau Bürgergeld („venitul cetățeanului”), cum se numește în Germania.
Aceasta reprezintă o creștere de aproximativ 30.000 față de 2023 — prima dată când numărul angajaților care primeau un supliment a crescut din 2015.
Poate că nu întâmplător, acela a fost și anul în care Germania a introdus primul salariu minim de bază – la acea vreme, peste un milion de lucrători erau încă dependenți de ajutoarele sociale, un număr care a scăzut constant de atunci. Aceste ajutoare suplimentare au costat statul aproape 7 miliarde de euro în 2024 – cu peste un miliard mai mult decât cele 5,7 miliarde de euro pe care statul le-a plătit pentru astfel de cazuri în 2022.
Guvernul a dezvăluit aceste cifre ca răspuns la o întrebare parlamentară adresată de Cem Ince, membru al Bundestagului din partea Partidului Socialist de Stânga, care a declarat pentru DW: „Este inacceptabil ca sute de mii de oameni să depindă de ajutorul de stat, în ciuda faptului că au un loc de muncă. Acest lucru înseamnă că susținem salariile mici și perpetuăm exploatarea forței de muncă”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
