EUROPA
Dezastrul climatic a cauzat mai mult de jumătate din cele 68.000 de decese cauzate de căldură în timpul verii caniculare europene din 2022, a constatat un studiu. Cercetătorii de la Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal) au constatat că 38.000 de oameni. Numărul deceselor este de aproximativ 10 ori mai mare decât numărul de persoane ucise în Europa în acel an, scrie The Guardian.
„Mulți văd schimbările climatice ca o preocupare de viitor”, a declarat autorul principal, Thessa Beck. „Cu toate acestea, constatările noastre subliniază faptul că este deja o problemă presantă”. Canicula a ucis mai multe femei decât bărbați, mai mulți sud-europeni decât nord-europeni și mai multe persoane în vârstă decât tineri. Oamenii de știință știau deja că poluarea cu carbon a făcut ca valurile de căldură să fie mai fierbinți, dar nu știau cât de mult a crescut numărul deceselor.
VARȘOVIA
Oamenii din Polonia au, în medie, un venit disponibil de 12.561 de euro pe an, arată un nou raport. Această valoare este cu 33% mai mică decât media europeană și plasează Polonia pe locul 27 din 42 de țări europene în ceea ce privește puterea de cumpărare, cu o poziție mai sus decât anul trecut.
Indicele anual al puterii de cumpărare întocmit de GfK, cea mai mare companie de cercetare de piață din Germania, analizează sumele pe care oamenii trebuie să le cheltuiască pentru alimente, locuințe, servicii, costuri energetice, pensii private, asigurări, vacanțe, mobilitate și achiziții de consum după plata impozitelor. Raportul său pentru 2024 a constatat că puterea de cumpărare medie europeană era de 18.768 de euro, conform Notes from Poland.
Puterea de cumpărare a fost cea mai ridicată în Liechtenstein (70.180 euro), Elveția (52.566 euro) și Luxemburg (41.785 euro), în timp ce cea mai scăzută cifră a fost înregistrată în Ucraina, devastată de război (2.878 euro). În cadrul regiunii Europei Centrale și de Est, puterea de cumpărare a Poloniei a fost sub cea a Republicii Cehe (14.106 euro), dar peste cea a Ungariei (11.570 euro) și a României (9.092 euro).
SOFIA
Parlamentul Bulgariei va găzdui un număr record de opt partide pentru un nou mandat după alegerile anticipate din weekend, în urma cărora fostul prim-ministru și liderul GERB Boyko Borisov a ieșit victorios, deși va trebui să formeze o coaliție de patru partide sau o majoritate din umbră pentru a guverna. Partidul GERB al lui Borissov a câștigat alegerile cu 26,46% din voturi, în timp ce coaliția liberală pro-europeană Noi continuăm schimbarea-Bulgaria democratică (PP-DB) a fost a doua forță politică cu 14,23%, precizează Euractiv.
Cu toate acestea, o coaliție cu ambele formațiuni nu va fi suficientă pentru ca Borissov să formeze un guvern, ceea ce înseamnă că trebuie să caute sprijinul a cel puțin alte trei partide.
TBILISI | CHIȘINĂU
Alegerile din Georgia și R. Moldova au arătat Uniunii Europene cât de dificilă este încercarea sa de a se extinde către țări pe care Moscova le consideră în sfera sa de influență, scrie Reuters.
De la invazia Rusiei în Ucraina în 2022, UE a făcut un nou efort pentru a aduce noi membri, afirmând că izbucnirea războiului a evidențiat pericolul de a avea „zone gri” aflate în vecinătatea blocului. Politicienii pro-UE din cele două foste state sovietice au declarat că Rusia s-a angajat în campanii de dezinformăre pe scară largă și în alte forme de interferență pentru a influența votul. Moscova neagă acuzațiile.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
