PARIS
Politica franceză este aproape paralizată, lucru care face ca demisia președintelui Emmanuel Macron – o idee care odinioară era doar șoptită pe coridoarele puterii – este acum dezbătută în mod deschis.
Cu toate acestea, în timp ce plecarea lui Macron ar fi un cutremur pe scena diplomatică europeană, există tot mai multe îndoieli că ar debloca situația, întrucât problemele Franței par să fie mai profunde, scrie POLITICO.
Macron caută deja al cincilea prim-ministru în mai puțin de doi ani, așteptându-se ca François Bayrou să fie înlăturat luni din cauza măsurilor nepopulare de reducere a deficitului bugetar uriaș.
Dar ar putea un nou prim-ministru desemnat de Macron să impună restrângerile bugetare de miliarde de euro de care țara are nevoie pentru a evita o criză a datoriilor? Și ar putea un nou scrutin rapid să creeze o majoritate viabilă? Niciun rezultat nu pare probabil. Și chiar dacă Macron ar demisiona, succesorul său s-ar confrunta aproape sigur cu aceleași obstacole.
Analiștii consideră că Macron nu va demisiona, nu în ultimul rând pentru că ieșirea sa prematură – o alegere prezidențială nu este prevăzută până în 2027 – nu ar duce la rezolvarea problemelor.
Potrivit sondajelor, o nouă rundă de alegeri ar duce, cel mai probabil, la un alt parlament fără majoritate, cu câteva locuri în plus pentru partidul de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen.
AMSTERDAM
Shell a renunțat la construcția fabricii de biocombustibili din Țările de Jos, punând capăt a ceea ce ar fi fost una dintre cele mai mari transformări de deșeuri în combustibil verde pentru avioane din Europa, precizează The Guardian.
Compania petrolieră, care a întrerupt construcția în luna iulie a anului trecut din cauza unor probleme tehnice, a declarat că decizia vine în urma unei analize care arată că fabrica nu ar fi „suficient de competitivă” pentru a satisface cererea de „produse accesibile, cu emisii reduse de carbon”.
Decizia de a renunța la proiectul din Rotterdam marchează un alt eșec privind proiectele legate de biocombustibil, după ce compania a anulat un altul de pe insula Bukom din Singapore, în martie 2023.
Aceasta vine pe fondul unei reorientări mai largi către proiectele de energie regenerabilă în sectorul petrolului și gazelor, în timp ce companiile producătoare de combustibili fosili urmăresc profituri mai mari.
VARȘOVIA
Polonia a înregistrat anul trecut cea mai mare creștere a prețurilor locuințelor dintre țările europene.
De asemenea, Cracovia a înregistrat cea mai mare creștere comparativ cu alte orașe, se arată într-un nou raport al companiei de consultanță Deloitte, conform Notes from Poland.
Între timp, costul mediu pe metru pătrat al unei locuințe noi în capitala Poloniei, Varșovia, este în prezent mai mare decât în capitala Italiei, Roma.
Deloitte a examinat 27 de țări europene plus Israel, și 75 de orașe din acestea. Pentru a oferi o măsură standardizată pentru toate orașele, compania a comparat prețul mediu de ofertă pe metru pătrat în 2024 pentru proprietățile rezidențiale nou construite.
Prețurile din Polonia au crescut cu 19,3% de la an la an, devansând Albania (16,5%), Israel (12,7%) și Bosnia și Herțegovina (12,7%). Dintre celelalte state ale Uniunii Europene, cele mai mari creșteri după cea din Polonia au fost în Ungaria (11,9%), Croația (11,5%) și România (11,5%).
Cu toate acestea, în termeni absoluți, prețul mediu pe metru pătrat în Polonia (2.792 de euro) a rămas sub media europeană și cu mult sub cele din Regatul Unit (5.203 euro), Germania (4.800 de euro) și Țările de Jos (4.157 de euro).
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
