NATO
Următorul secretar general al NATO, Mark Rutte, va avea nevoie de toate competențele sale de consolidare a unor coaliții, pe care le-a perfecționat în calitate de prim-ministru olandez, pentru a menține alianța occidentală unită în contextul războiului din Ucraina, al temerilor legate de următoarea mișcare a Moscovei și al incertitudinii politice din Washington, scrie Reuters.
Rutte preia marți funcția de lider al NATO de la norvegianul Jens Stoltenberg – prima dată în ultimul deceniu când funcția supremă a NATO va fi schimbată. Provocările abundă pentru Rutte: o posibilă revenire a lui Donald Trump, sceptic față de NATO, în funcția de președinte al Statelor Unite – puterea predominantă a Alianței – precum și apelurile din partea aliaților din Europa de Est pentru mai multe consolidări menite să protejeze împotriva Rusiei și solicitările Ucrainei, țară nemembră, pentru mai mult ajutor militar.
VIENA
Extrema-dreaptă a obținut duminică cele mai multe voturi în cadrul alegerilor austriece, pentru prima dată de la epoca nazistă, Partidul Libertății (FPÖ) profitând de un val de furie publică legată de migrație și de costul vieții pentru a învinge Partidul Popular (ÖVP) de centru-dreapta, precizează The Guardian.
FPÖ, partid pro-Kremlin și anti-Islam, a obținut 29,2% din voturi, devansând partidul de guvernământ ÖVP al cancelarului Karl Nehammer, care s-a clasat pe locul al doilea cu 26,5%, conform rezultatelor aproape complete. Partidul social-democrat de opoziție a obținut cel mai slab rezultat din istoria sa – 21% – în timp ce partidul liberal NEOS a obținut aproximativ 9%. În ciuda inundațiilor devastatoare provocate luna aceasta de furtuna Boris, care au adus în prim-plan criza climatică, Verzii, parteneri juniori în coaliția guvernamentală, au obținut 8,3%, situându-se pe un jalnic loc cinci.
PARIS
Miza politică este mare pentru Marine Le Pen, liderul extremei-drepte franceze și alți oficiali ai partidului fiind judecați luni pentru presupusa deturnare de fonduri UE. Procesul mult așteptat ar putea zdruncina viitorul politic al triplei candidate la președinția Franței, după ce ani de zile a încercat să se poziționeze ca un politician obișnuit, scrie France24.
OSLO | MOSCOVA
Norvegia ar putea instala un gard de-a lungul unei părți sau a întregii frontiere de 198 de kilometri comună cu Rusia, a declarat un ministru, o măsură inspirată de un proiect similar din Finlanda, vecina sa nordică, conform The Associated Press.
„Un gard de frontieră este deosebit de avantajos, nu numai pentru că poate acționa ca un factor de descurajare, ci și pentru că include senzori și tehnologii care îți permit să detectezi dacă oamenii se apropie de frontieră”, a declarat ministrul Justiției, Emilie Enger Mehl. Aceasta a declarat că guvernul norvegian analizează în prezent „mai multe măsuri” pentru a consolida securitatea la granița cu Rusia în nordul Arcticii, cum ar fi împrejmuirea, creșterea numărului de personal de frontieră sau intensificarea monitorizării.
CHIȘINĂU | MOSCOVA
Republica Moldova a atribuit Moscovei recenta serie de atacuri asupra clădirilor guvernamentale și de stat din capitala țării, afirmând că Rusia încearcă să influențeze alegerile de luna viitoare. Pe 20 octombrie, R. Moldova va organiza atât alegeri prezidențiale, cât și un referendum privind aderarea la UE, potrivit Euronews.
Guvernul a acuzat în repetate rânduri Rusia că duce un „război hibrid” împotriva țării, că se amestecă în alegerile locale și că desfășoară vaste campanii de dezinformare pentru a încerca să răstoarne guvernul și să deraieze calea acestuia de aderare la UE. Săptămâna trecută, clădirile Curții Supreme și ale radiodifuzorului de stat au fost acoperite cu vopsea, iar în cursul nopții de joi spre vineri Ministerul Muncii și Protecției Sociale a fost, de asemenea, vandalizat.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
