UNIUNEA EUROPEANĂ
Numărul cererilor de azil înregistrate în statele Uniunii Europene, în Elveţia şi Norvegia în primul semestru al acestui an a crescut cu 28% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2022, a anunţat marţi Agenţia pentru azil a Uniunii Europene.
CITEȘTE ȘI UE: Numărul cererilor de azil în primul semestru al anului, în creştere cu aproape 30%
BERLIN
Partidul de extremă-dreapta, Alternative für Deutschland (AfD) are o cotă de aproximativ 20% în sondaje, dar nu are în prezent nicio speranță de a prelua guvernul federal. Cu toate acestea, partidul a prezentat recent o strategie imediată pentru un scenariu în care acesta ar conduce guvernul. Principalul obiectiv al strategiei formate din zece puncte este reducerea costurilor energetice pentru a opri „dezindustrializarea Germaniei”. AfD dorește, de asemenea, o politică rigidă privind refugiații, o reevaluare a măsurilor Covid-19 și referendumuri.
Centralele nucleare care au fost închise recent ar trebui să fie repuse în rețea și ar trebui construite noi reactoare, a spus Alice Weidel, copreședintele partidului. De asemenea, partidul ei se opune „interzicerii inexplicabile a încălzirii cu petrol și gaz”, precum și „interzicerii complet inutile a mașinilor cu combustie”. Cu toate acestea, o astfel de interdicție pentru mașinile noi (puse pe piață începând cu 2035) a fost decisă la nivelul UE. În acest context, Weidel a criticat-o pe fosta cancelară germană Angela Merkel, care nu și-a exprimat opoziția față de această măsură, precizează Welt.
PARIS
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat luni că nu exclude ideea de a introduce uniforme sau un cod vestimentar în unele școli publice, pe fondul dezbaterii din Franța cu privire la interzicerea în sălile de clasă a hainelor lungi purtate în principal de musulmani. Interdicția privind veșmintele cunoscute sub numele de abaya pentru fete și femei și khamis pentru băieți și bărbați a intrat în vigoare luni, conform AP.
BRUXELLES
Conducerea armatei belgiene consideră că avioanele F-16 sunt în stare proastă și nu pot fi trimise în Ucraina, a declarat luni locotenentul Frédéric Goetynck pentru De Standaard, preluat de Euractiv. Premierul belgian Alexander De Croo indicase deja în februarie că Bruxelles-ul nu va furniza avioane de luptă Ucrainei, iar acest lucru a fost confirmat în mai de ministrul belgian al Apărării, Ludivine Dedonder.
ATENA | NICOSIA | IERUSALIM
Grecia, Israel și Cipru au discutat despre potențialul unei conexiuni energetice pe termen lung care să lege Peninsula Arabă de Europa, în timpul summitului trilateral de luni de la Nicosia. La discuții au participat prim-miniștrii Kyriakos Mitsotakis și Benjamin Netanyahu și președintele cipriot Nikos Christodoulides, potrivit Ekathimerini. În ciuda faptului că EuroAsia Interconnector – rețeaua de interconectare electrică dintre Israel, Cipru și Grecia – este cel mai avansat proiect, s-a discutat despre posibilitatea de a conecta această cooperare la înțelegerile existente în cadrul acordurilor Abraham și la cele aflate în curs de negociere, în special în sectorul energetic. Netanyahu s-a referit la posibilitatea unei legături de infrastructură și de electricitate între Asia, Peninsula Arabică, Israel, Cipru, Grecia și Europa.
LONDRA
Chiriile din Londra se află la cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, cu mult peste cele din restul Regatului Unit și mai mari decât în multe capitale europene. Chiriile londoneze au crescut cu o cincime între martie 2020 și mai 2023, costul mediu al unei garsoniere în zona metropolitană a Londrei ajungând la 1.275 de lire sterline pe lună, potrivit agenției imobiliare Savills.
Un boom al cererii de chirii este alimentat de imigrația record în Marea Britanie și de un val de studenți împinși spre chirii private din cauza lipsei de locuințe pentru studenți, spun experții.
Ratele mai mari ale creditelor ipotecare și sfârșitul unui program guvernamental de sprijinire a cumpărării primei case au forțat între timp mai mulți potențiali clienți să se orienteze spre închirieri, potrivit Financial Times.
VARȘOVIA
Este de așteptat ca Banca Centrală a Poloniei să reducă ratele dobânzilor în ciuda unei inflații de două cifre, ceea ce ridică îngrijorări că deciziile privind ratele sunt parțial determinate de politică într-un an electoral crucial.
Varșovia se numără printre primele bănci centrale care au majorat ratele dobânzilor în toamna anului 2021, iar acum urmează să fie lider în reducerea acestora, în ciuda faptului că inflația rămâne mult peste media UE.
Economiștii se așteaptă ca mișcarea Consiliului de politică monetară al Băncii Naționale a Poloniei să vină chiar în această săptămână, reducând ratele de împrumut de la 6,75%.
Unii analiști susțin că relația apropiată dintre președintele Băncii Centrale, Adam Glapiński, și partidul conservator de guvernământ Lege și Justiție (PiS) influențează politica monetară a băncii, iar încercarea PiS de a câștiga realegerile de la jumătatea lunii octombrie joacă un rol important în această decizie, susține Financial Times.
Cu o lună înainte de alegerile naționale, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (ODIHR) a trimis în Polonia o misiune limitată de observare a alegerilor (LEOM), care se concentrează în special pe recentele modificări legislative, pe finanțarea campaniilor politice și pe rolul mass-media, relatează Euractiv.
SKOPJE
Mii de persoane au protestat luni în fața sediului guvernului de la Skopje, în legătură cu acuzațiile potrivit cărora pacienții unui spital de stat de oncologie au fost privați de tratamente vitale din cauză că personalul a furat medicamentele scumpe pentru a le vinde pe piața neagră. Manifestanții au cerut demisia ministrului Sănătății și a conducerii spitalului. Printre protestatari se aflau mai multe persoane care au declarat că rudele lor au murit după ce li s-au administrat medicamente placebo în loc de chimioterapia adecvată, deoarece medicamentele fuseseră furate, relatează AP.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
