BERLIN
Personalul de la sol al companiei aeriene germane Lufthansa a intrat miercuri în grevă pe principalele aeroporturi, crescând presiunea în negocierile salariale și sporind nesiguranța călătorilor din cea mai mare economie europeană, deja afectată de grevele din transportul feroviar și public.
Aproximativ 100.000 de pasageri vor fi afectați de acțiunea sindicală, care a început în această dimineață și urmează să se desfășoare până joi la ora 7:10, a anunțat compania, potrivit Reuters.
VIENA
Un sondaj realizat la nivel național în Austria de către institutul de cercetare socială Ifes la cererea Camerei Muncii (AK) oferă informații despre situația locuințelor studenților, evidențiind provocări semnificative. Potrivit sondajului realizat în ianuarie pe un eșantion de 1.644 de studenți, aceștia alocă o parte considerabilă din veniturile lor pentru cheltuielile legate de locuință. Aceștia sunt mai predispuși să aibă contracte de închiriere pe termen fix decât populația generală. Expertul în educație Ilkim Erdost consideră aceste constatări drept un motiv de îngrijorare, conform The Local Austria. Erdost subliniază că studenții sunt deosebit de împovărați de costurile locuințelor, cu o medie de 43% din venitul lor – echivalentul a 555 de euro – cheltuit pe chirie. Această proporție este semnificativ mai mare decât cea de 21% observată în cazul restului populației.
HAGA
Șansele lui Geert Wilders de a deveni prim-ministrul Olandei se reduc după ce unul dintre potențialii săi parteneri cheie a părăsit marți seară negocierile de coaliție. Pieter Omtzigt, fondatorul și liderul formațiunii de centru-dreapta Noul Contract Social (NSC), a refuzat să comenteze, dar a ridicat de mult timp semne de întrebare cu privire la capacitatea lui Wilders, un aprig militant anti-islam, de a ocupa această funcție.
Wilders este primul care are dreptul de a încerca să formeze un guvern după ce partidul său, Partidul Libertății (PVV), a obținut 26% din voturi la alegerile din noiembrie, devenind astfel cel mai mare din parlament. Dar discuțiile prospective cu partidele de centru și de dreapta au fost dificile, specifică Financial Times.
COPENHAGA
Compania daneză care dezvoltă cel mai mare parc eolian offshore din lume în Marea Nordului va desființa sute de locuri de muncă și va întrerupe acordarea de dividende în încercarea de a-și reveni după 12 luni haotice. Ørsted, care se află în spatele proiectului Hornsea 3, în valoare de 8 miliarde de lire sterline, în largul coastei Yorkshire, a anunțat miercuri că intenționează să elimine până la 800 de locuri de muncă, să se retragă de pe piețele din Spania, Portugalia și Norvegia și să suspende plata dividendelor către acționari pentru exercițiile financiare 2023-2025.
Ørsted s-a confruntat cu o inflație ridicată, cu perturbarea lanțului de aprovizionare și cu creșterea ratelor dobânzilor, care au afectat industria parcurilor eoliene. De asemenea, compania a întâmpinat probleme în SUA în încercarea de a obține credite fiscale. Anul trecut, Ørsted a anulat două mari proiecte de parcuri eoliene offshore în SUA, Ocean Wind I și II, dând vina pe o creștere bruscă a costurilor. În urma acestei decizii, compania a înregistrat o pierdere de 28,4 miliarde de coroane daneze (3,3 miliarde de lire sterline), conform The Guardian.
STOCKHOLM | BERLIN
Suedia a renunțat miercuri la investigația privind exploziile din 2022 de la gazoductele Nord Stream care transportau gaz rusesc către Germania, afirmând că nu are jurisdicție în acest caz, dar că a predat anchetatorilor germani probele pe care le-a descoperit, conform Reuters.
Conductele Nord Stream 1 și 2, în valoare de mai multe miliarde de dolari, care transportă gaze pe sub Marea Baltică, au fost fisurate de o serie de explozii în zonele portuare din Suedia și Danemarca în septembrie 2022, eliberând cantități mari de metan în aer. Rusia și Occidentul s-au învinuit reciproc, fiecare negând orice implicare și asumarea responsabilității. Procurorii au ajuns la concluzia că nu există nicio informație care să indice că Suedia sau că cetățenii suedezi ar fi fost implicați în atacul care a avut loc „în apele internaționale”.
BUDAPESTA | UNIUNEA EUROPEANĂ
Comisia Europeană a inițiat miercuri o acțiune în justiție împotriva așa-numitei „legi a suveranității” adoptate recent de parlamentul ungar.
Legislația, promovată de partidul de guvernământ al lui Viktor Orbán și aprobată de parlament la jumătatea lunii decembrie, împuternicește statul să investigheze persoanele și organizațiile suspectate de subminarea suveranității țării, cu posibile condamnări de până la trei ani de închisoare. Orbán, care îi atacă frecvent pe criticii săi ca fiind agenți plătiți de entități occidentale, afirmă că legea este necesară pentru a proteja Ungaria de interferențe politice nejustificate, scrie Euronews.
VARȘOVIA
Oficialii locali din Polonia au ordonat exterminarea a peste 6.500 de mistreți în încercarea de a preveni răspândirea virusului care provoacă pesta porcină africană (PPA). Cu toate acestea, activiștii spun că astfel de sacrificări sunt ineficiente și că ar trebui luate în schimb alte măsuri. Ordinele de sacrificare au fost emise de trei dintre cele 16 provincii poloneze – Pomerania de Vest (unde urmează să fie ucise 4.557 de animale), Lubusz (1.078) și Silezia Inferioară (899) – relatează Notes from Poland. Animalele urmează să fie vânate până în luna martie.
BELGRAD
Tensiunile au fost puternice în timpul inaugurării Adunării Naționale a Serbiei, marți, în timp ce partidele de opoziție au protestat față de presupusele fraude electorale la alegerile anticipate din decembrie. Alegerile parlamentare și municipale din decembrie, în urma cărora președintele populist Aleksandar Vučić și-a consolidat controlul asupra puterii țării, au fost afectate de rapoarte privind nereguli, inclusiv cumpărarea de voturi și completarea urnelor. Protestele au fost denunțate de susținătorii Partidului Progresist Sârb (SPP), aflat la guvernare, aceștia susținând că rezistența opoziției arată o lipsă de „patriotism”, conform Euronews.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
