Știri din capitalele Europei, 7 noiembrie

NAȚIUNILE UNITE

Peste 85% dintre oameni sunt îngrijorați de impactul dezinformării online și 87% consideră că aceasta a afectat deja politica țării lor, potrivit unui sondaj global comandat de UNESCO. Aceste informații sunt prezentate în contextul în care Organizația Națiunilor Unite a anunțat un plan de combatere a acestui fenomen. Audrey Azoulay, directorul general al UNESCO, organismul cultural al ONU, a declarat luni reporterilor că informațiile false și mesajele instigatoare la ură online – accelerate și amplificate de platformele de socializare – reprezintă „riscuri majore pentru coeziunea socială, pace și stabilitate”, conform The Guardian.

Un sondaj comandat de UNESCO în 16 țări, printre care și România, care urmează să organizeze alegeri naționale anul viitor – cu un total de 2,5 miliarde de alegători – a arătat cât de presantă a devenit nevoia de reglementare eficientă, a declarat organizația. Importanța rețelelor de socializare ca sursă de informare, mai ales în timpul campaniilor electorale, este cu atât mai crucială cu cât cetățenii au o mare încredere în ele. În toate cele 16 țări, 68% dintre utilizatorii de internet au declarat că rețelele sociale sunt sursa cea mai mare de dezinformare, cu mult peste grupurile de pe aplicațiile de mesagerie online (38%) și site-urile/aplicațiile media (20%), se arată în sondaj.

 

BERLIN

Cancelarul Olaf Scholz, care încearcă să reducă numărul solicitanților de azil și să stopeze sprijinul pentru extrema-dreaptă, a convenit asupra unei politici mai dure în materie de migrație și asupra unor noi fonduri pentru refugiați cu șefii celor 16 landuri germane.

În ultimele săptămâni, guvernul lui Scholz a convenit asupra unor măsuri pentru a facilita deportarea migranților și pentru a face din țară o destinație mai puțin atractivă în primul rând, în contrast puternic cu politica  ușilor deschise promovată în timpul fostului cancelar Angela Merkel.

Întâlnirea a avut ca scop obținerea sprijinului liderilor de stat pentru astfel de măsuri și soluționarea plângerilor autorităților locale, care spun că fondurile publice și infrastructura sunt suprasolicitate, potrivit Reuters.

 

HAGA

Persoanele care lucrează cu jumătate de normă nu se gândesc adesea la consecințele pe care activitatea redusă le va avea asupra pensiilor lor. Șapte din zece persoane care au decis să muncească mai puțin nu au aflat ce va însemna acest lucru pentru pensia lor, potrivit unui studiu realizat de platforma Wijzer in Geldzaken a Ministerului de Finanțe olandez. Cercetătorii au vorbit despre o lipsă cronică de atenție, relatează NL Times.

Pentru acest studiu, I&O Research a intervievat peste 1.500 de olandezi cu vârste cuprinse între 30 și 67 de ani care lucrează mai mult de 12 ore pe săptămână. Aproape jumătate din populația activă olandeză, 45%, lucrează cu jumătate de normă.

Aceasta este o problemă în special pentru femeile din Țările de Jos. Aproape două treimi dintre femeile active lucrează cu fracțiune de normă, față de 28% dintre bărbați, prin urmare acestea vor avea pensii mai mici.

Țările de Jos au cea mai mare diferență de pensie între bărbați și femei după Cipru, respectiv  peste 40%.

 

ROMA | TIRANA

Albania a fost de acord să ofere adăpost temporar unora dintre miile de migranți care ajung pe coastele italiene în timp ce cererile lor de azil sunt procesate.

Acest lucru le ușurează vecinilor săi de peste Marea Adriatică sarcina de gestionare a sosirilor. Inițiativa inedită a fost anunțată după ce premierul italian Giorgia Meloni s-a întâlnit la Roma cu omologul său albanez, Edi Rama.

În cadrul acordului, Italia va plăti pentru construirea a două centre în Albania, care pot găzdui până la 3.000 de migranți în același timp. Copiii și femeile însărcinate vor fi excluși din plan.

În cazul în care Italia respinge ofertele de azil, Albania ar urma să îi deporteze pe migranți. De asemenea, Albania va asigura securitatea externă pentru cele două centre, care se vor afla sub jurisdicție italiană, a declarat Meloni reporterilor, precizează AP.

 

ATENA

Guvernul conservator grec a amendat cu 2 milioane de euro două companii multinaționale pentru marje de profit nedrepte și excesive, în contextul în care furia publică față de creșterea prețurilor la bunurile de primă necesitate este în creștere și are un puternic impact politic asupra partidului de guvernământ Noua Democrație (PPE), potrivit Euractiv.

 

BRATISLAVA

Premierul slovac, Robert Fico, i-a cerut omologului său ceh, Petr Fiala, să reactiveze Grupul celor patru de la Vișegrad (format din Cehia, Slovacia, Polonia și Ungaria) pentru a se coordona în ceea ce privește migrația și cadrul financiar multianual al UE, scrie Euractiv. Grupul de la Vișegrad a fost înființat în anii ’90, când aceste țări s-au ajutat reciproc să adere la UE și la NATO.

Această cooperare regională informală și-a găsit următorul punct de interes în 2015, când au luptat împotriva relocărilor obligatorii de migranți.

Un alt subiect promițător pentru V4 a fost bugetul UE pentru perioada 2021-2027, după care  cooperarea celor două state a stagnat.

 

VARȘOVIA

Președintele Poloniei l-a desemnat pe actualul prim-ministru, Mateusz Morawiecki, liderul partidului Lege și Justiție (PiS) să formeze următorul guvern al țării.

Andrzej Duda a făcut acest anunț în urma alegerilor naționale în care partidul de dreapta Lege și Justiție a pierdut majoritatea parlamentară în fața a trei partide aliate din opoziție, dar a ieșit învingător în urma votului.

Aliat al actualului guvern, Duda a declarat că cei doi candidați pentru funcția de prim-ministru sunt Morawiecki și principalul lider al opoziției, Donald Tusk, fost prim-ministru polonez și înalt oficial al Uniunii Europene.

Se așteaptă ca decizia sa să întârzie constituirea unui guvern funcțional, deoarece este puțin probabil ca parlamentarii să îi acorde lui Morawiecki aprobarea de a forma noul cabinet, potrivit Euronews.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: