UNIUNEA EUROPEANĂ
COVID și variantele sale sunt „încă printre noi” și circulă din ce în ce mai mult în comunitățile noastre, a declarat pentru Euractiv Comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, subliniind necesitatea vaccinării, având în vedere coexistența simultană a trei virusuri. Date recente arată că unele țări din UE se confruntă cu o resurgență a cazurilor de COVID, în condițiile în care, potrivit lui Kyriakides, o provocare suplimentară este reprezentată de circulația simultană a altor boli respiratorii.
În Croația, presa locală a raportat că, în perioada 12-18 decembrie, au fost înregistrate 68 de decese legate de Covid. În Grecia, există previziuni pentru 80 de decese săptămânale dacă tendințele actuale continuă, în timp ce în Italia, cazurile de gripă și COVID au atins un record în ultimele două săptămâni ale anului 2023. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a declarat pentru Euractiv că reapariția SARS-CoV-2, precum și gripa sezonieră și virusul respirator (RSV) nu sunt neașteptate ca, de altfel, și circulația celor trei virusuri.
BERLIN
O figură emblematică a extremei stângi germane, Sahra Wagenknecht, și-a lansat luni propriul partid, promițând să salveze democrația celei mai mari economii a Uniunii Europene de amenințarea reprezentată de alegătorii care abandonează partidele tradiționale de centru în favoarea extremei-drepte. Acest nou partid este restrictiv în ceea ce privește imigrația, pro-Rusia și susține politicile sociale de stânga, relatează Deutsche Welle. Întregul spectru al partidelor de de stânga din Germania se confruntă cu o tendință descendentă și se luptă să se redefinească. Acest lucru este valabil în special pentru Partidul Stângii, aflat în opoziție, care se străduiește să nu scadă sub pragul de 5% necesar pentru a fi reprezentat în Parlament, dar și pentru Partidul Social-Democrat al Germaniei (SPD), de centru-stânga, și pentru Verzii ecologiști, care formează actualul guvern federal împreună cu neoliberalii din Partidul Liber-Democrat (FDP).
În primul sondaj pentru 2024 realizat de Infratest Dimap, Partidul Stângii, SPD și Verzii au obținut împreună doar 31%, ceea ce îi plasează la egalitate cu Uniunea Creștin-Democrată (CDU), de centru-dreapta, și cu formațiunea sa bavareză, Uniunea Creștin-Socială (CSU). Între timp, partidul populist de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) și-a dublat sprijinul de la ultimele alegeri generale din 2021, ajungând la 22%.
PARIS
Prim-ministrul francez Elisabeth Borne a demisionat luni, în timp ce președintele Emmanuel Macron încearcă să dea un nou impuls celui de-al doilea mandat al său, înaintea alegerilor pentru Parlamentul European și a Jocurilor Olimpice de la Paris din această vară. Macron nu a numit imediat un succesor pentru Borne, care va rămâne în funcție ca interimar împreună cu restul guvernului până la formarea unuia nou, se arată într-un comunicat al președinției.
Decizia a fost luată după un an marcat de crize politice declanșate de reformele contestate ale sistemului de pensii și ale legilor privind imigrația. Mișcarea nu va duce neapărat la o schimbare de direcție politică, ci mai degrabă semnalează dorința de a trece dincolo de reformele privind pensiile și imigrația și de a se concentra asupra unor noi priorități, inclusiv atingerea nivelului de ocupare deplină a forței de muncă, potrivit Reuters.
ROMA
Reprezentanții opoziției din Italia au cerut luni ca guvernul condus de premierul de extremă-dreapta, Giorgia Meloni, să explice cum de sute de manifestanți au reușit să facă un salut fascist interzis la un miting la Roma fără ca poliția să intervină. Mitingul de duminică seară, desfășurat într-un cartier muncitoresc, a comemorat uciderea, în 1978, a doi membri ai unui grup de tineri neofasciști, într-un atac revendicat ulterior de militanți de extremă-stânga. La un moment dat, participanții au ridicat brațul drept într-un salut care amintește de dictatura fascistă a lui Benito Mussolini. În conformitate cu legislația postbelică, utilizarea simbolismului fascist, inclusiv salutul cu brațul drept, cunoscut și sub numele de salutul roman, este interzisă, conform Associated Press.
OSLO
Norvegia este posibil să devină prima țară din lume care va iniția controversata practică a exploatării miniere la scară comercială în adâncuri. Planul, care va fi supus marți votului parlamentar, va accelera goana după metale prețioase, care sunt la mare căutare pentru tehnologiile ecologice. Oamenii de știință din domeniul mediului au avertizat că acest lucru ar putea fi devastator pentru viața marină.
Votul se referă la apele norvegiene, dar anul acesta s-ar putea ajunge la un acord privind mineritul în apele internaționale. Se așteaptă ca votul să treacă fără obstacole, după ce la finalul anului 2023 a fost asigurată susținerea transpartinică, precizează BBC.
HELSINKI
În Finlanda, bibliotecile și-au dezvoltat în ultima vreme colecțiile neconvenționale pentru a include orice, de la instrumente muzicale la tensiometre și cizme de zăpadă. Acum, biblioteca Lippulaiva din orașul Espoo din nordul țării oferă vizitatorilor pungi de 50 de grame de aluat cu maia. Spre deosebire de alte obiecte împrumutate de bibliotecă, aluatul nu trebuie, însă, să fie returnat, scrie YLE.
MINSK
Autoritățile belaruse au declarat luni că nu vor invita observatori ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) să monitorizeze alegerile parlamentare și locale din țară, programate pentru 25 februarie 2024. Măsura este cea mai recentă acțiune pe care președintele autoritar Alexander Lukașenko a întreprins-o în ultimii ani pentru a-și consolida și mai mult controlul asupra instituțiilor politice ale țării, scrie Euronews.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
