Skip to content
Politică

Stoenescu, despre importanța înscrierii românilor din străinătate în Registrul Electoral

Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Dan Stoenescu, a subliniat, luni, în cadrul unei dezbateri despre votul prin corespondenţă, importanţa pe care o are participarea la vot a românilor din afara graniţelor şi înscrierea acestora, în prealabil, în Registrul Electoral.

E esenţial (…) să informăm românii din străinătate astfel încât ei să poată să voteze prin corespondenţă sau în noile secţii care vor fi create. (…) E foarte important ca aceşti români care trăiesc în străinătate şi sunt un motor viu pentru dezvoltarea României să fie informaţi, să participe la vot şi să se înscrie în Registrul Electoral începând cu 1 aprilie 2016. Societatea civilă din România e interesată ca greşelile care s-au făcut în trecut să nu se repete şi cât mai mulţi români din străinătate să poată vota pentru că votul e un drept fundamental, constituţional şi niciun român din străinătate nu poate fi lipsit de acest drept„, a declarat Stoenescu, la dezbaterea organizată la sediul Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

Demnitarul a precizat că MAE şi Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au demarat deja o campanie de informare a românilor din străinătate cu privire la votul prin corespondenţă.

„Votul prin corespondenţă e utilizat în foarte multe ţări din Europa, în SUA, în multe alte ţări din lume şi românii ar trebui să ştie că e o chestiune foarte simplă. Sunt trei paşi foarte simpli pe care îi pot face. Nu mai trebuie să se deplaseze zeci, sute de kilometri, se pot deplasa doar până la un oficiu poştal şi pot vota. Este o chestiune complementară. Românii din străinătate în continuare pot vota exact cum s-a votat şi până acum dacă au reşedinţa sau domiciliul în străinătate, însă acum pot beneficia de aceste noi facilităţi„, a explicat Dan Stoenescu.

Prezent la dezbatere, vicepreşedintele AEP Dan Vlaicu a arătat că este nevoie de sprijinul românilor stabiliţi în străinătate pentru asigurarea condiţiilor necesare procesului de vot.

„Nu putem imagina secţii de votare multe prin Spania, Italia, organizate prin diverse localităţi, fără participarea românilor de acolo. Ministerul de Externe nu va avea destul personal ca să asigure oameni pentru biroul electoral al acelei secţii de votare, de aceea va fi nevoie de aportul românilor de acolo. (…) De asemenea, partidele vor trebui să delege oameni pentru a face parte din birourile secţiilor de votare. Nu se poate imagina o organizare de tipul acesta fără participarea tuturor”, a spus Vlaicu.

Pe de altă parte, reprezentanţi ai societăţii civile prezenţi la discuţii au propus o serie de corecturi la lege care să înlesnească posibilitatea cetăţenilor români din afara graniţelor de a-şi exercita dreptul la vot.

Sociologul Mircea Kivu, membru fondator al Grupului pentru Democraţie Participativă, a ridicat problema termenului pe care alegătorii îl au la dispoziţie pentru a se înscrie să voteze prin corespondenţă. În opinia sa, acest termen este „excesiv de scurt”. Vicepreşedintele AEP a explicat, însă, că cei care doresc să se înscrie în Registrul Electoral o pot face „începând cu data de 1 aprilie până cel mai devreme sfârşitul lunii august, cel mai târziu începutul lunii septembrie”.

Un exemplu aparte oferit de Kivu au fost studenţii români aflaţi în străinătate. El a susţinut că această categorie de alegători nu va putea face o cerere în termenul prevăzut legal întrucât mulţi dintre studenţi nu vor avea documente de reşedinţă, pentru că nu vor şti unde vor locui decât din toamnă, când vor veni la cursuri.

„O categorie importantă de beneficiari ai legii ar trebui să fie studenţii români aflaţi în străinătate. Până la sfârşitul lui august, când trebuie depuse ultimele cereri, niciun student nu are un document de reşedinţă pentru că sunt în vacanţă. Ei nu ştiu unde o să stea în toamnă când vor veni la facultate şi unde îşi vor găsi cămine sau gazde. Din acest punct de vedere încă se mai pot face corecturi la lege. Nu cred că intrăm în incidenţa acelei prevederi a Curţii Constituţionale care spune că nu se pot face modificări în anul alegerilor pentru că aici nu este vorba de a schimba sistemul alegerilor, ci de a asigura un drept electoral”, a spus Mircea Kivu.

O altă problemă identificată de acesta se referă la securizarea votului. „Cât de sigur sunt eu, alegător, că votul meu a fost numărat. Din momentul în care eu am primit de la poştaş (…) e clar că nu mai pot vota decât prin corespondenţă. Or, se poate întâmpla, de exemplu, ca plicul să fie incomplet. (…) Se întâmplă. (…) Atunci ce fac eu ca alegător? Am semnat că am primit plicul şi apoi am constatat că îmi lipseşte din el autocolantul de vot. După aceea, eu nu am niciun control, în continuare, asupra a ceea ce se întâmplă cu plicul după ce l-am pus la poştă (…), asupra a ceea ce se întâmplă cu votul meu”, a adăugat Mircea Kivu.

Drept răspuns la această situaţie, vicepreşedintele AEP a precizat că legea prevede obligaţia alegătorului de a comunica de îndată AEP pierderea, furtul, deteriorarea sau distrugerea documentelor primite din motive neimputabile, precum şi situaţiile în care aceste documente nu i-au parvenit cel mai târziu cu 20 de zile înaintea datei votării. „Alegătorul aflat în situaţia respectivă îşi va putea exercita dreptul la secţia de vot, conform legii”, a menţionat Dan Vlaicu.

La dezbaterea intitulată „Anticiparea provocărilor de organizare pentru gestionarea procesului electoral în vederea alegerilor parlamentare din 2016. Oportunitatea sistemului de vot prin corespondenţă” a mai participat ministrul delegat pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, Violeta Alexandru, secretarul general al MAE, Sorin Moise, reprezentanţi ai instituţiilor implicate, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *