Skip to content
Politică

Strategia premierului Orban: cum se explică graba asumării răspunderii pe legi controversate. Legătura cu alegerile anticipate

Inquam Photos / Octav Ganea

Guvernul condus de Ludovic Orban ar urma să își angajeze răspunderea pe 3 legi intens disputate: alegerea primarilor în două tururi de scrutin, desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și eliminarea pensiilor speciale.

CITIȚI ȘI: Ludovic Orban forțează moțiunea: Guvernul urmează să își asume răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi și pe alte două legi esențiale

Asumarea răspunderii este o practică tot mai des utilizată de Guvernul Orban. De altfel, Executivul actual este și primul care și-a asumat vreodată răspunderea pe bugetul de stat.

CITIȚI ȘI: Premierul Ludovic Orban, anunț de ULTIMĂ ORĂ: Ne vom asuma răspunderea pe Bugetul de stat. Ce spune Constituția

Recent, după o întâlnire cu președintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban își anunța intenția de a organiza alegeri anticipate. Doar că pentru declanşarea procesului este nevoie de o majoritate în Parlament, care să fie de acord cu alegerile înainte de termen.

Astfel, Parlamentul trebuie să respingă două propuneri de premier în mai puțin de 60 de zile, ceea ce va duce la dizolvarea Legislativului, urmând ca alegerile anticipate să fie organizate în maximum 3 luni de la această dată.

Parlamentul poate fi dizolvat numai în cazul în care este imposibilă constituirea unui nou Guvern, constatată prin respingerea a două cereri de investitură succesive. Pentru a se ajunge la alegerile anticipate, trebuie respinse, în Parlament, două propuneri de premier din partea preşedintelui. Acest lucru se poate declanşa prin moţiune de cenzură la adresa Guvernului, în Parlament sau prin demisia Guvernului.

Strategia lui Ludovic Orban

Așadar, pentru a ajunge la alegerile anticipate, Ludovic Orban are două opțiuni: fie demisionează, fie Guvernul cade în urma unei moțiuni de cenzură depusă de opoziție. Este de așteptat ca după asumarea răspunderii de către Executiv pe alegerea primarilor în două tururi de scrutin, PSD să riposteze cu o moțiune de cenzură, așa cum au și anunțat, care va trece în Parlament inclusiv cu voturile PNL.

Motivul este simplu: atât PSD, cât și PNL nu își doresc, de fapt, alegerea primarilor în două tururi de scrutin, chiar dacă liberalii nu pot afirma asta public, cel puțin în acest moment. Și, surpriză!, atunci când cade guvernul Orban pe asumarea alegerii primarilor în două tururi de scrutin se îngroapă și proiectul. Atât Guvernul Orban, cât și proiectul în sine vor cădea ”la pachet”.

Trecerea moțiunii de cenzură va reprezenta momentul intrării în scenă a președintelui Klaus Iohannis. Întrebarea este: îl va desemna sau nu Klaus Iohannis pe Ludovic Orban încă o dată pentru funcția de premier? Sau va desemna pe  altcineva care va cădea la vot în Parlament? Cel mai probabil, președintele Iohannis va alege să numească pe altcineva, strategia fiind în acest moment ca Guvernul Orban să pice fără să fie nevoie de o demisie a premierului.

Guvernul va pica, astfel, în urma unei moțiuni de cenzură provocată chiar de asumarea răspunderii pe legea electorală, mai precis alegerea primarilor în două tururi, moment în care PNL va cere alegeri anticipate, pe considerentul că PSD blochează reformele țării.

Alegerile anticipate i-ar afecta pe parlamentari

Declanșarea alegerilor anticipate aduce și dezavantaje. Dizolvarea Parlamentului înseamnă că actualul Parlament ar trebui să îşi încheie mandatul cu şase luni înainte de alegerile generale la termen.

Astfel, mandatul actualilor aleşi s-ar scurta, ceea ce ar însemna că aceştia pierd şi dreptul la pensia specială, care poate fi acordată doar în cazul unui mandat încheiat la termen.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *