În ultimele șase luni, sociologi, analiști și reprezentanți ai institutelor de sondare a opiniei publice au exprimat ideea votului condiționat în mare măsură economic, pe baza nemulțumirii unei mari părți din populația României privind accesul inegal / lipsa accesului la beneficiile de bunăstare aduse de aderarea României la Uniunea Europeană. Și de lipsa rezultatelor politicilor publice de redistribuire și sprijin pentru populația vulnerabilă din ultima guvernare.
Putem analiza și demonstra cu ajutorul unor indicatori de rezultat relevanți gradul de acuratețe dar și relevanța concluziilor prezentate mai sus. Mai mult, putem argumenta că deși datele oficiale arată creșteri însemnate ale valorilor indicatorilor ce caracterizează nivelul de trai în ultimii 4 ani, votul la ultimele alegeri a fost unul mai degrabă negativ pentru partidele ce au alcătuit coaliția de guvernare.
Este adevărat că la nivelul categoriilor sărace ale populației nu s-au resimțit deloc avantajele aderării la UE? S-au îmbunătățit ori înrăutățit indicatorii sociali, de risc de sărăcie și excluziune socială ori cei privind ocuparea? Este o percepție sau o realitate? Există un vot predominant al frustrării, al sărăciei și al deteriorării situației materiale? Ce spun cifrele oficiale? Ce s-a întâmplat cu bunăstarea românilor, cu puterea lor de cumpărare în ultimii ani?
Putem analiza evoluția principalilor indicatori sociali, de venituri și sărăcie, pentru a vedea impactul aderării României la Uniunea Europeană. Și vom pune accentul și pe ultimii 4 ani, perioadă care corespunde cu guvernarea învestită în noiembrie 2021.
M-am uitat în bazele de date oficiale pentru a verifica și pentru a valida sau invalida analizele despre situația bunăstării românilor. Am luat în considerare evoluția a 10 indicatori economico-sociali relevanți, legați de analiza bunăstării populației.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
