Valurile de căldură nu sunt doar o amenințare pentru sănătatea fizică, acestea au și efecte negative asupra psihicului.
Potrivit unui studiu realizat de Universitatea de Medicină din Viena, tulburările de anxietate și depresia pot fi provocate sau agravate de stresul enorm cauzat de temperaturile prelungite de peste 30 de grade Celsius.
Probabilitatea unui comportament agresiv și a oboselii cresc în zilele cu temperaturi ridicate. În contextul creșterii continue a numărului de zile caniculare, care va ajunge până la 80 pe an până la sfârșitul secolului, consecințele psihologice ale crizei climatice nu trebuie subestimate, atrage atenția medicul de mediu Hans-Peter Hutter.
Pericolul pentru sănătatea mintală nu vine atât de mult de la evenimente singulare, cum ar fi zilele caniculare individuale, ci mai degrabă de la evenimente negative repetate și frecvente.
Sentimentul predominant că starea de stres nu poate fi îmbunătățită sau schimbată este deosebit de dur pentru psihic. „În situații de neputință, hormonul stresului, cortizolul, este produs în cantități mai mari, care, atunci când este eliberat pe o perioadă mai lungă de timp, are o serie de efecte dăunătoare atât asupra sănătății fizice, cât și asupra sănătății psihice”, explică acesta.
Consecințele psihologice ale caniculei prelungite se reflectă într-o creștere a tulburărilor de anxietate și a depresiei, dar și în creșterea consumului de alcool și de medicamente. Pentru cei deja afectați, simptomele bolii lor psihice se pot agrava.
Cercetările au constatat, de asemenea, că zilele caniculare duc la creșterea ratei sinuciderilor. Datele din SUA și Mexic, de exemplu, arată că rata sinuciderilor crește cu 0,7% și, respectiv, cu 3,1% pentru o creștere de 1°C a temperaturii medii lunare.
Deosebit de afectați de consecințele negative ale valurilor de căldură sunt adulții în vârstă sau persoanele cu probleme cronice de sănătate și persoanele dezavantajate din punct de vedere social.
Între agresivitate și epuizare
Canicula are, de asemenea, efecte grave asupra comportamentului uman. Aceasta crește potențialul de agresivitate, ceea ce se reflectă, de asemenea, într-o creștere a infracțiunilor violente (de exemplu, creșterea violenței domestice). În același timp, temperaturile ridicate au efecte atenuante asupra psihicului: epuizarea cauzată de stresul termic se manifestă, de exemplu, prin letargie și apatie, dispoziție depresivă și capacitate mentală redusă.
Acest lucru poate fi observat mai ales în zonele urbane și metropolitane, unde răcirea și, prin urmare, recuperarea sunt din ce în ce mai absente chiar și noaptea. În Viena, de exemplu, înainte de 1991, media anuală era de una sau două nopți tropicale, cu temperaturi nocturne de peste 20 de grade. În verile din 2015 și 2022 s-au înregistrat douăzeci și trei și, respectiv, treizeci de nopți tropicale, numărul crescând de 10 ori față de 1991.
Numărul de zile de caniculă anuale este în creștere
În Austria, un val de căldură apare atunci când există cel puțin trei zile consecutive de caniculă cu temperaturi maxime de peste 30 de grade. Potrivit Geosphere Austria, între 1961 și 1990 au existat între 3 și 12 zile de caniculă pe an în capitalele provinciilor din Austria, cu un maxim de 20 de zile de caniculă. Între 1991 și 2020, au fost înregistrate între 9 și 23 de zile de căldură în capitalele provinciei pe an (medie), cu recorduri de peste 40 de zile de căldură în cea mai mare parte. În prezent, cea mai mare valoare de 40 de zile de caniculă pe an înregistrată în Austria va deveni norma până în 2100, dacă emisiile de gaze cu efect de seră vor continua să crească la nivel mondial. Recordurile se vor situa atunci într-un interval complet inimaginabil în prezent, de 60-80 de zile de căldură pe an.
Sursa: Universitatea de Medicină din Viena, www.meduniwien.ac.at.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
