Studiu Harvard: România, poveste de succes a integrării economice. Caramitru: Concluzii contrare la ce zic zuzuraniştii

Sursa foto: Youtube/ captura video

Analistul economic Andrei Caramitru prezintă, într-o postare pe Facebook, faptul că o analiză Harvard arată că România a devenit o economie sofisticată, depășind așteptările. “Harvard e olecuta mai credibil decât cegeu și istericii cu 4 clase de pe TikTok sau securilii frustrați și afundați in alcool ai lui ceașcă, totuși”, precizează el.

Am reușit asta IN CIUDA sistemului de stat care trage frâna și ne cocoașă și dispera, ÎN CIUDA a 40% din populație analfabeti funcțional, ÎN CIUDA baronilor de stepă și a tuturor nenorocirilor de aici. E aproape magic ce a făcut sectorul privat și partea vie și bună a societății, menţionează Caramitru.

Mesajul lui Andrei Caramitru

Hai si o știre pozitivă de dimineață de weekend la cafea.

Harvard are un centru de analiză a complexității și creșterii economice. În care analizează și România. Concluziile sunt super pozitive și TOTAL contrare la ce zic zuzuranistii și ăia care “cred” ca nu mai producem nimic.

Concluzia centrală este că România a devenit o economie sofisticată, depășind așteptările pentru nivelul său actual de venit. Țara a reușit o transformare structurală de succes, trecând de la industrii simple (textile, încălțăminte) la sectoare complexe (electronice, auto, IT).

  1. Performanță și Clasament
  • Locul în lume: România se situează în topul global al complexității economice, ocupând locul 26 (o urcare spectaculoasă de 9 locuri în ultimul deceniu, depășind Polonia de exemplu).
  • Peste potențial: Economia este „mai complexă decât s-ar aștepta” având în vedere PIB-ul pe cap de locuitor. Acest lucru indică faptul că România deține know-how-ul necesar pentru a produce bunuri valoroase, ceea ce de obicei precede o creștere economică viitoare.
  1. Transformarea Exporturilor

Analiza coșului de export arată o mutare strategică majoră:

  • De la Low la High Tech: Dacă în anii ’90 și 2000 România exporta masiv haine și pantofi (manoperă ieftină), acum principalele motoare sunt Vehiculele și Transporturile (ex. piese auto, mașini), Mașinile și Echipamentele Electrice și Serviciile TIC (Tehnologia Informației).
  • Diversificare: Spre deosebire de vecini precum Ungaria sau Slovacia, care sunt extrem de dependente de industria auto, România are o economie mai diversificată. Aceasta include un mix sănătos de agricultură (cereale), industrie auto și servicii complexe.
  1. Oportunități și Perspective (Strategia de Creștere)

Harvard Growth Lab identifică următoarele direcții pentru viitor:

  • Strategia „Light Touch”: Deoarece România a intrat deja în majoritatea sectoarelor de înaltă productivitate, nu mai are nevoie de salturi uriașe („Long Jumps”) în industrii complet noi. Strategia recomandată este diversificarea în produse conexe celor existente.
  • Potențial Industrial: Există oportunități majore de a utiliza know-how-ul existent din industria auto pentru a se extinde în sectoare industriale noi, cum ar fi utilajele industriale și echipamentele specializate.
  • Serviciile ca motor: Exportul de servicii complexe a crescut rapid și este un pilon de bază, nu doar o conjunctură favorabilă.
  1. Riscuri și Avertismente
  • Încetinirea creșterii: Deși complexitatea este ridicată, proiecțiile de creștere economică pentru următorul deceniu sunt moderate (estimări în jur de 2.1% – 2.7% anual). Acest lucru sugerează că, deși avem capacitatea de a produce bunuri complexe, volumul și eficiența trebuie scalate.
  • Deficitul comercial: Importurile tind să crească mai repede decât exporturile în anumite sectoare, creând presiune pe balanța comercială.

Pe scurt:

Atlasul descrie România ca o poveste de succes a integrării economice, care a „absolvit” faza de tranziție structurală. Provocarea actuală nu mai este ce să producem (deoarece știm deja să producem bunuri complexe), ci cum să creștem valoarea adăugată și volumul acestor producții pentru a accelera creșterea veniturilor.

Un lucru pe care Harvard nu îl menționează este potențialul mare în petro-chimie care poate fi construit pe baza gazelor din Marea Neagră / Neptun Deep. Asta e în plus față de ce zic ei. Problema e ca avem nevoie de investiții PRIVATE ca să se întâmple tot ce scrie mai sus, minim 150 de miliarde de eur ca să dublăm exporturile și să scăpăm de deficitul comercial (cauzat de consum prea mare față de producția pe care o facem aici; dar măcar avem bazele industriale și de know-how, asta ne spun americanii). Adică de guvernări pro-business, nu pro-pomeni sau pro-industria calului.

PS: vă dau mai jos link-ul unde sunt foarte multe concluzii și date de la Harvard. Zic ca merită citit. Și zic ca Harvard e olecuta mai credibil decât cegeu și istericii cu 4 clase de pe TikTok sau securilii frustrați și afundați in alcool ai lui ceașcă, totuși.

PPS: și vă dați seama ca am reușit asta IN CIUDA sistemului de stat care trage frâna și ne cocoașă și dispera, ÎN CIUDA a 40% din populație analfabeti funcțional, ÎN CIUDA baronilor de stepă și a tuturor nenorocirilor de aici. E aproape magic ce a făcut sectorul privat și partea vie și bună a societății.

Autor

  • Redactor, Jurnalistă cu experienţă de peste 20 de ani în presă. După studii în comunicare în Turcia, a debutat în 2011 în presa autohtonă. A activat la agenţiile de presă Mediafax şi News.ro.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: