România se confruntă de ani buni cu un paradox educațional: deși oferă acces la educație formală pentru majoritatea populației, calitatea formării, retenția cunoștințelor și capacitatea sistemului de a produce competențe reale rămân problematice. Rezultatele internaționale (PISA, PIAAC) confirmă decalaje majore între România și media UE, atât în rândul elevilor, cât și al adulților.
Într-o economie în tranziție digitală și verde, educația continuă a adulților devine un pilon esențial pentru coeziunea socială și adaptarea forței de muncă. Cu toate acestea, România are una dintre cele mai mici rate de participare la învățarea pe tot parcursul vieții din Europa. Este evident: fără date solide și intervenții strategice, decalajul riscă să se adâncească.
În anul 2023 IRES a avut ocazia să fie parte a unui proiect foarte important pentru evaluarea sistemului de educație din România. Alături de parteneriii de la CCSAS, la solicitarea Ministerului Educației, a realizat un studiu național privind competențele cognitive de numerație și literație ale adulților în vederea identificării nevoilor de educație continuă corelate cu piața muncii.
Raportul final, pe baza căruia a fost fundamentat Strategia națională pentru educația continuă a adulților 2024-2030, arată că 20% dintre adulți au dificultăți grave de citire; 28% au dificultăți în efectuarea calculelor de bază;
Nivelul de educație, vârsta tânără, mediul urban și participarea la formări non-formale sunt factorii care inlfuențează pozitiv performanța.
În general, românii cred că dețin competențe digitale, dar recunosc că provocările semnificative sunt la nivelul abilităților de programare și de creare de conținut.
Există o legătură directă între competențele digitale și încrederea oamenilor în angajabilitate.
Persoanele care erau cel puțin adolescenți și aveau cel mult 30 de ani în momentul Revoluției (aflate în momentul sondajului în intervalul de vârstă 50-64 de ani) înregistrează o pondere considerabil mai mare a celor care se încadrează, acum, în zona analfabetismului funcțional în ceea ce privește literația, comparativ cu cei mai tineri. Ponderea aceleiași grupe cu probleme majore este ușor mai mare decât în cazul generațiilor mai tinere și în ceea ce privește numerația.
- În cazul ambelor competențe, grupa tinerilor de 15-34 de ani numără cei mai puțini reprezentanți aflați în zona analfabetismului funcțional și în cea de risc, deși, în cazul literației, diferența față de următoarea grupă de vârstă (35-49 de ani) este nesemnificativă.
Chiar și așa, și această grupă de vârstă de 15-34 de ani înregistrează un nivel ridicat al celor din zona de analfabetism funcțional și cea de risc: circa 30% din total.
Metodologia studiului:
Studiul a fost realizat pe 4.087 de respondenți, eșantion probabilistic, reprezentativ național.
Studiul a fost realizat pe baza unei metodologii și cu instrumente internaționale de culegere a datelor, adaptate realităților din România (testul cognitiv e-PASS, chestionar UNESCO)
Acest studiu oferă o radiografie clară a punctelor forte și a vulnerabilităților populației adulte din România. Datele trebuie să stea la baza unor politici publice coerente, care să vizeze:
Investiții în formare continuă pentru adulți
Programe de alfabetizare funcțională și digitală
Parteneriate locale pentru extinderea accesului la educație non-formală
Monitorizarea periodică a progresului competențelor-cheie
Raportul de cercetare, integral, aferent studiului poate fi consultat aici
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
