Skip to content
Economie

STUDIU Managerii români, optimiști cu privire la revenirea economiei: 60% se așteaptă la o îmbunătățire în următoarele 12 luni

unsplash.com

Managerii români sunt optimiști cu privire la revenirea economiei globale, 60% dintre ei considerând că situaţia economică se va îmbunătăţi în următoarele 12 luni,  potrivit raportului CEO Survey 2021, realizat de PwC România. În ciuda optimismului lor care a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, ei sunt mai prudenți în previziuni decât managerii din alte țări.

Deşi sunt mai optimişti decât în anii anteriori, directorii generali din România se dovedesc a fi mai prudenţi în previziuni decât omologii lor de la nivel global (76%) şi din Europa Centrală şi de Est (64%), se menţionează într-un comunicat al PwC.

Încrederea executivilor în perspectivele de creştere a economiei a atins un nivel record în ultimul deceniu de când realizăm acest raport în România, fiind de trei ori mai mare procentul celor optimişti decât la ediţia din 2020. Cele mai recente prognoze privind evoluţia economiei româneşti, cum este cea a FMI care anticipează o creştere a PIB de 7% în 2021, vin să confirme percepţiile liderilor de afaceri.

Totuşi, anxietatea privind pandemia încă nu a dispărut şi rămâne pe primul loc în topul ameninţărilor pentru creşterea economiei şi a companiilor atât pe plan global, cât şi în ţara noastră. Rezultatele studiului nostru mai arată că directorii generali din România transmit un mesaj clar autorităţilor că sunt în continuare foarte preocupaţi de evoluţia pandemiei, de volatilitatea politicilor publice, de riscul unei poveri fiscale în creştere şi de reglementarea excesivă”, a declarat Ionuţ Simion, country managing partener PwC România, citat de Agerpres.

Cele mai mari temeri ale managerilor: pandemia și politica fiscală incertă

În topul ameninţărilor la adresa creşterii economice, directorii generali din România menţionează apariţia pandemiilor (67%), politica fiscală incertă (57%), povara fiscală în creştere (51%), incertitudinea privind politicile publice (50%) şi supra-reglementarea (46%). La nivel global, principalele îngrijorări ale executivilor sunt: pandemiile (52%), ameninţările cibernetice (47%), reglementarea excesivă (42%), incertitudinea privind politicile publice (38%) şi creşterea economică incertă (35%).

Peste jumătate (53%) dintre directorii generali cred că modificările de politică fiscală cauzate de majorarea nivelului datoriei publice din timpul crizei sanitare ar putea determina o creştere a obligaţiilor fiscale totale ale organizaţiilor. De asemenea, aceste modificări vor putea conduce la o reconsiderare a structurii costurilor, cred 77% dintre directorii generali, precum şi la un impact asupra procesului de planificare şi luare a deciziilor, susţin 66% dintre aceştia.

În ceea ce priveşte evoluţia propriilor organizaţii, directorii generali din România sunt mai prudenţi decât omologii lor globali sau regionali. Astfel, 63% dintre respondenţi consideră că avansul veniturilor organizaţiei lor va continua în anul următor, faţă de 74% la nivel global şi în Europa Centrală şi de Est (ECE). Puţin peste jumătate (52%) dintre directorii generali se aşteaptă la creşterea profitabilităţii în următoarele 12 luni, procentul fiind apropiat de cel înregistrat în regiune (53%), dar inferior celui global (65%).

De asemenea, pe fondul accelerării procesului de transformare digitală, au crescut îngrijorările cu privire la ameninţările cibernetice şi dezinformare. În acest context, circa jumătate dintre directorii generali din România au în plan creşteri de două cifre ale investiţiilor în transformarea digitală.

38% dintre managerii români spun că au renunțat la o parte din angajați în ultimele 12 luni

Doi din cinci directori generali afirmă că au reuşit să păstreze relativ constant numărul de angajaţi în ultimele 12 luni. În acelaşi timp, 30% susţin că numărul de angajaţi din organizaţiile lor a crescut în ultimele 12 luni, ponderea lor fiind mai mare decât la nivel global (24%) şi regional (25%), iar un procent apropiat (31%) declară că efectivul salariaţilor a scăzut în ultimul an. La nivel global 38% dintre respondenţi afirmă că au fost nevoiţi să renunţe la o parte dintre angajaţi.

Deşi admit că este o provocare tot mai mare să găsească pe piaţă angajaţi talentaţi şi, în ciuda unor predicţii cu privire la faptul că tehnologia va transforma radical anumite meserii, directorii generali rămân în general optimişti cu privire la majorarea numărului de angajaţi din organizaţiile lor în următoarele 12 luni. Totuşi, 41% dintre respondenţi spun că au ca prioritate creşterea productivităţii prin automatizare şi tehnologizare pentru a asigura competitivitatea propriilor organizaţii.

O atenție crescută pentru sănătatea angajaților

O „moştenire” pozitivă a pandemiei ar putea fi faptul că liderii de organizaţii au un sentiment mai profund al nevoii de a se îngriji de sănătatea şi bunăstarea angajaţilor lor. Aproape o treime dintre directorii generali din România îşi propun să crească competitivitatea afacerii prin oferirea unor aranjamente de lucru flexibile şi asigurarea unui echilibru între muncă şi viaţa personală a angajaţilor.

Top trei priorităţi pe care ar trebui să le aibă Guvernul, în opinia directorilor generali sunt: Crearea unui sistem fiscal eficient (71%), infrastructura adecvată (68%) şi forţă de muncă înalt calificată şi adaptabilă (61%).

Desfăşurat în ianuarie şi februarie 2021, CEO Survey explorează opiniile a 174 de directori generali din România.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *