Skip to content
Societate

STUDIU O gospodărie din cinci cheltuie mai mult de 60% din venit pe chirie, în România

Inquam Photos/Octav Ganea

România înregistrează o serie de recorduri îngrijorătoare, astfel că 45% dintre tinerii români trăiesc în lipsă severă de locuinţe, pe când la nivel european procentul este de patru ori mai mic, arată studiul diagnostic privind locuirea de calitate, sustenabilă şi accesibilă, lansat de Consiliul Economic şi Social (CES).

Totodată, una din cinci gospodării cheltuie mai mult de 60% din venit pe chirie, dublul mediei europene. Studiul recomandă adoptarea a zece indicatori cheie de maximă relevanţă la nivel naţional cu privire la locuirea de calitate şi setarea de ţinte de politică publică pentru îmbunătăţirea lor, relatează AGERPRES.

În urma unei analize derulate pe durata a nouă luni, prin consultarea experţilor tehnici şi organizaţiilor reprezentative în domeniu, Consiliul Economic şi Social a lansat studiul „Locuirea în România: îmbunătăţirea calităţii, sustenabilităţii şi accesibilităţii. Analiză diagnostic şi recomandări de politici publice şi reglementare în domeniu”.

„Este pentru prima dată în ultimii nouă ani când CES se autosesizează cu privire la un fenomen socio-economic actual şi realizează o analiză complexă a acestuia. Salut această nouă orientare proactivă a CES şi asigurăm instituţiile publice că suntem un partener de încredere în elaborarea participativă a politicilor publice de calitate în România”, a afirmat Bogdan Simion, Preşedintele CES.

Patronatele, sindicatele şi structurile asociative ale societăţii civile reprezentate în CES solicită Executivului, Legislativului şi Autorităţilor Publice Locale să se aplece asupra acestei problematici interdisciplinare complexe şi să adopte modificări legislative şi de reglementare în arii cheie precum colectarea şi calitatea datelor privind locuirea, accesul la locuire de calitate pentru grupuri vulnerabile, eficienţa energetică în clădiri şi planificare teritorială şi urbană care să echilibreze interesul economic al dezvoltatorilor cu cel de protejare a naturii urbane şi de asigurare a calităţii locuirii la nivelul întregului ansamblu al oraşului.

„Consider că a venit momentul ca, în condiţiile crizei energetice şi economice actuale, locuirea eficientă energetic şi accesibilă din punct de vedere al costurilor să devină o prioritate zero pentru autorităţile publice. În elaborarea studiului am lucrat alături de experţi selectaţi transparent, am organizat audieri publice şi am primit contribuţii scrise din partea actorilor interesaţi, astfel încât am putut scoate la iveală o largă varietate de lacune legislative, dar şi aplicări defectuoase ale legislaţiei existente, în domenii variate, de la monitorizarea locuinţelor marginalizate, până la felul în care sunt realizate auditurile energetice”, a afirmat Corina Murafa, membră în Plenul CES şi preşedinta Comisiei de specialitate care a realizat studiul.

Conform cercetării, fondul imobiliar existent este de calitate slabă, suprapopulat şi administrat inadecvat.
„Asistenţa guvernamentală acordată grupurilor sărace este inadecvată, iar locuinţele sociale sunt alocate netransparent, mai cu seamă celor cu venituri ridicate. România a ratificat o serie de tratate internaţionale care vizează aspecte legate de locuirea decentă pentru grupurile vulnerabile şi de dreptul la locuire, analizate în acest studiu, însă în practică nu îşi îndeplineşte obligaţiile derivate din acestea”, susţin autorii analizei.

Studiul recomandă modificarea Legii Locuinţei pentru a introduce obligaţii şi sancţiuni la nivelul autorităţilor judeţene şi locale în domeniul locuirii sociale, interzicerea vânzării de locuinţe publice până când deficitul de locuinţe sociale nu scade considerabil, stoparea vânzării oricăror locuinţe construite pentru tineri şi acordarea unui drept de preemţiune autorităţilor locale la cumpărarea de unităţi locative sau imobile cu destinaţia de locuire, în special socială.

Deşi 91% din fondul de clădiri existent este alcătuit din clădiri rezidenţiale, numai 8% din clădirile rezidenţiale unifamiliale au fost renovate în mediul urban şi 3% în cel rural, procentul fiind de numai 14% chiar şi în cazul clădirilor colective. În practică, calitatea renovărilor este verificată în doar 10% din puţinele clădiri unde astfel de lucrări au loc.

„Băncile de date pentru renovări, certificate energetice şi audituri energetice nu sunt operaţionale, publice şi transparente. CES recomandă acordarea de sprijin financiar proprietarilor de clădiri pentru conformarea cu standardele nZEB, în special pentru sursele regenerabile de energie obligatorii pentru clădirile noi şi corelarea tuturor subvenţiilor europene sau naţionale în domeniul clădirilor cu standardele de renovare majoră sau chiar aprofundată”, mai arată cercetarea.

Conform sursei citate, actualul cadru legislativ dedicat urbanismului întreţine tensiunea marcantă între interesul general vizavi de o locuire de calitate, inclusiv criterii de sustenabilitate a mediului construit, şi interesele comerciale ale dezvoltatorilor imobiliari.

Astfel, CES recomandă debirocratizarea procesului de autorizare pentru construcţii de locuit de mici dimensiuni, concomitent cu creşterea rigorii pentru dezvoltarea de ansambluri rezidenţiale, obligativitatea ca autorităţile publice locale să iniţieze PUZ-uri pentru zonele care nu au fost clar reglementate prin PUG şi să permită iniţierea elaborării unui PUZ de către actori privaţi doar dacă sunt îndeplinite o serie de condiţii stricte, precum şi menţinerea tuturor indicatorilor de calitate a locuirii din Regulamentul General de Urbanism, nu doar includerea selectivă a acestora în documentaţiile de urbanism.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *