O analiză realizată de rețeaua medicală Regina Maria împreună cu Academia de Studii Economice din București atrage atenția asupra dezechilibrelor din mecanismul de finanțare al serviciilor spitalicești din România, prin Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Studiul avertizează că, începând cu anul 2025, cheltuielile cu salariile din spitalele publice vor depăși pentru prima dată plățile efective pentru servicii medicale.
Potrivit datelor analizate, FNUASS a înregistrat în 2024 cheltuieli totale de 69 de miliarde de lei, dintre care aproape 46% (32 de miliarde lei) au fost alocate serviciilor spitalicești, iar 33% (21 de miliarde lei) au mers către medicamente. Valoarea totală a fondului aproape s-a dublat față de 2018, însă analiza ajustată la inflație indică o creștere reală de 37%.
Din totalul cheltuielilor pentru servicii spitalicești din 2024, 16 miliarde de lei au reprezentat „tarife pe servicii” – adică sume plătite pentru cazuri tratate, spitalizări de zi, servicii pentru pacienți cronici sau radioterapie – iar 15,5 miliarde de lei au fost „transferuri pentru influențe salariale”, adică plăți pentru acoperirea creșterilor salariale din spitalele publice, introduse începând cu 2016.
Bugetul aprobat pentru 2025 arată o schimbare semnificativă: plățile pentru servicii vor scădea la 15,7 miliarde lei, în timp ce transferurile pentru salarii vor crește la 17 miliarde lei. Astfel, pentru prima dată, fondurile direcționate către cheltuielile de personal vor depăși sumele plătite efectiv pentru actul medical în spitalele publice.
Autorii raportului subliniază că această tendință poate afecta negativ calitatea și accesibilitatea serviciilor spitalicești. În loc să finanțeze direct serviciile furnizate pacienților, sistemul se orientează din ce în ce mai mult spre acoperirea costurilor administrative și de personal. În plus, se arată că în sistemul românesc există o serie de cheltuieli adiționale suportate exclusiv de spitalele publice, precum alocațiile de hrană, voucherele de vacanță sau indemnizațiile suplimentare pentru cadrele universitare.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 709 spitale, publice și private, care au contractat servicii de spitalizare continuă și de zi cu casele de asigurări de sănătate în 2024. Acest eșantion acoperă 96% din numărul total al furnizorilor și 95% din plățile efectuate de FNUASS pentru acest tip de servicii.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
