Skip to content
Politică

SUA au inclus o țară UE pe lista sancțiunilor împotriva Rusiei

Cu excepția unor declarații acide, Uniunea Europeană nu a sancționat în niciun fel derapajele din ultimii aproape doi ani ale guvernului maghiar condus de Viktor Orban. Într-un demers contrastant, Statele Unite ale Americii au supus Ungaria la un tratament similar celui aplicat Rusiei, tocmai pentru suspiciunile privind o alianță Budapesta-Moscova.

Există persoane, mai precis persoane publice, membrii ai guvernului, pe care SUA nu le consideră potrivite pentru a intra pe teritoriul Statelor Unite ale Americii”, a declarat sâmbătă însărcinatul cu afaceri al SUA la Budapesta, Andre Goodfriend. Cu alte cuvinte, oficiali maghiari au fost incluși pe „lista neagră” a americanilor.

Potrivit presei maghiare, majoritatea celor zece nume este formată din apropiați ai premierului Viktor Orban și ai partidului acestuia, FIDESZ: șefa fiscului și un lider informal al partidului, între alții.

Washingtonul susține că cei zece oficiali guvernamentali și oameni de afaceri căzuți în dizgrație sunt suspectați de activități infracționale. Potrivit jurnaliștilor maghiari, în varianta Statelor Unite, aceștia ar fi apelat la practici de extorcare a unor firme americane din Ungaria. Momentul în care SUA apelează la aceste măsuri extrem de dure arată însă că, fără a exclude posibilitatea ca cei zece să fie vinovați de corupție, mesajul americanilor este unul politic. Iar efectele sunt de natură să zguduie Budapesta.

O țară cu un nivelul al corupției precum cel din Ungaria este monitorizată la sânge de americani. E greu de crezut că SUA au obținut de-abia acum informații despre manevre ilicite ale unor oficiali ungari. De ce le-a invocat tocmai la acest moment? Răspunsul este oferit de criticile aspre formulate cu puțin timp în urmă de președintele Obama și asistentul secretarului american de stat, Victoria Nuland, față de Viktor Orban. Îngrijorările americanilor au depășit faza în care putea fi împachetate în mesaje diplomatice lejere.

Măsura „listei negre” relevă că, în opinia SUA, discursul și acțiunile „putiniste” ale premierul Ungariei au atins o masă critică care periclitează blocul european și slăbesc Vestul în raport cu Rusia:

• în 2013, guvernul FIDESZ a modificat Constituția în ciuda îngrijorărilor Uniunii Europene că amendamentele încalcă statul de drept;

• Rusia oferă Ungariei în ianuarie 2014 un credit de 10 milioane de euro pentru contruirea a două reactoare nucleare;

• în vara lui 2014, la Tușnad-Băi, Viktor Orban pledează pentru transformarea Ungariei într-un stat ne-liberal, vorbind laudativ despre modelul etatic rus și chinez și promovând astfel valori care merg împotriva celor ale Uniunii Europene, din care face parte;

• în septembrie 2014, Ungaria oprește livrările de gaze pe sistem flux-invers către Ucraina, cu o zi înainte de discuțiile UE-Rusia-Ucraina privind un acord de gaze, subminând astfel forța de negociere a Kievului și Bruxellesului;

• tot în septembrie, Orban declară război organizațiilor non-guvernamentale, pe care le cataloghează „activiști politici plătiți” sau „agenți străini de influență”;

• ministrul de Externe al Ungariei declară pentru Financial Times că politica sancțiunilor împotriva Rusiei este inutilă și dăunătoare economiei Europei Centrale și de Est, sugerând stoparea acestora.

La toate acestea, Uniunea Europeană a eșuat să ofere un răspuns adecvat. Unii lideri europeni au exprimat mesaje de îngrijorare față de politica Budapestei, dar măsurile au lipsit, din complezență politică sau interes, relatează dcnews.ro.

Când Uniunea Europeană și Statele Unite au convenit să pedepsească Rusia pentru anexarea Crimeei și destabilizarea Estului Ucrainei, au început prin a formula o lista neagră cu oameni din cercul de apropiați ai lui Putin, cărora li s-au înghețat activele și li s-a instituit o restricție de intrare pe teritoriul american, respectiv european. Acum, când suspiciunile privind o apropiere a Budapestei de Moscova s-au intensificat, o țară membră UE este sancționată de SUA nu printr-un semnal diplomatic, ci printr-o măsură destinată statelor aflate în conflict cu Vestul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *