Skip to content
Externe

SUA: Trump ar fi vrut să atace militar o instalaţie nucleară iraniană, dar a fost oprit de consilieri

facebook/TheWhiteHouse

Donald Trump ar fi discutat, cu două luni înainte de sfârşitul mandatului său, cu oficiali americani de rang înalt despre posibilitatea de a ”acţiona” împotriva unei instalaţii nucleare iraniene, însă a fost descurajat să atace, după ce a aflat despre un raport potrivit căruia Teheranul ar continua să acumuleze uraniu, dezvăluie The New York Times, relatează AFP.

Potrivit cotidianului, joi, într-o reuniune în Biroul Oval, preşedintele american în exerciţiu i-ar fi întrebat pe mai mulţi consilieri apropiaţi – între care vicepreşedintele Mike Pence, secretarul de Stat Mike Pompeo, şeful Statului Major Mike Milley şi noul şef al Pentagonului Christopher Miller – ”dacă există acţiuni pentru a acţiona împotriva” acestei instalaţii ”în săptămânile viitoare”.

Aceşti oficiali de rang înalt ”l-au descurajat pe preşedinte să meargă înainte cu un atac militar”, având în vedere riscul ca acest lucru să degenereze rapid într-un conflict vast, scrie NYT.

Donald Trump ar fi ridicat această problemă la o zi după ce Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a prezentat un raport cu privire la situaţia în Iran, potrivit ziarului.

Instalaţia de la Natanz probabil că ar fi fost vizată în atac, dezvăluie în ediţia de luni NYT.

Iranul este oaia neagră a lui Donald Trump, care a ieşit din Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, menit să împiedice Teheranul să se doteze cu arma nucleară, pe care îl considera insuficient. El a restabilit sancţiunile ridicate prin acord şi a înăsprit sancţiuni impuse Teheranului.

Europeni încearcă să salveze acest acord, cel puţin până la intrarea în funcţie a lui Joe Biden, învingătorul în alegerile prezidenţiale de la 3 noiembrie, căruia Donald Trump continuă să nu-i recunoască victoria şi care ar urma să revină la diplomaţie, scrie news.ro.

Administraţia Trump a ameninţat totodată să consolideze şi mai mult măsuri punitive – o strategie considerată de către unii observatori o voinţă de ridica un asemenea ”zid de sancţiuni”, încât lui Joe Biden să-i fie dificil să-l escaladeze.

Trump ar fi decis până la urmă să nu recurgă la atac, a declarat luni un oficial pentru Reuters.

Această sursă a confirmat pentru Reuters dezvăluirile NYT, potrivit cărora Trump a fost descurajat de consilierii săi să atace Iranul.

El a cerut opţiuni. Ei i-au propus scenarii, iar el a decis până la urmă să nu meargă mai departe”, potrivit acestui oficial.

Contactată de Reuters, Casa Albă a refuzat să comenteze.

În cei patru ani de mandat, Trump a purtat o politică de ”presiune maximă” împotriva Teheranului, după ce s-a retras din Acordul internaţional de la Viena încheiat de predecesorul său Barack Obama.

El a sondat terenul după ce AIEA a anunţat că Iranul a încheiat transferul către o instalaţie subterană a unor centrifuge în vederea îmbogăţirii uraniului, încălcând astfel acordul din care Trump a retras Statele Unite.

În ianuarie Trump a ordonat un atac în care a fost asasinat generalul iranian Qassem Soleimani, la aeroportul din Bagdad, aducând Statele Unite pe marginea prăpastiei unui război cu Iranul.

Însă Donald Trump s-a abţinut să se lanseze în conflicte militare mai importante şi a încercat să retragă trupe americane din diverse teatre tensionate în Orientul Mijlociu, cu scopul de a pune capăt unor ”războaie nesfârşite” şi costisitoare în opinia sa.

Un atac militar vizând o instalaţie nucleară iraniană ar fi condus la o escaladare a tensiunilor în regiune şi ar fi reprezentat o provocare majoră în domeniul politicii externe pentru succesorul său Joe Biden.

Contactată de Reuters, echipa de tranziţie a preşedintelui-ales Joe Biden – care nu are acces la datele serviciilor americane de informaţii, din cauza refuzului administraţiei Trump de a lansa tranziţia – a refuzat să comenteze.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *