Luna trecută, când copiii s-au întors la școală în Suedia, mulți dintre profesorii lor au pus un nou accent pe cărțile tipărite, pe lectură și pe practica scrisului de mână, acordând mai puțin timp tabletelor, cercetării online independente și abilităților de tastare.
Revenirea la modalități mai tradiționale de învățare este un răspuns la întrebarea politicienilor și a experților dacă abordarea hiperdigitalizată a educației din această țară, inclusiv introducerea tabletelor în grădinițe, a dus la un declin al competențelor de bază, relatează AP.
Ministrul suedez al Școlilor, Lotta Edholm, care a preluat funcția în urmă cu 11 luni, în cadrul unui nou guvern de coaliție de centru-dreapta, a fost unul dintre cei mai mari oponenți ai integrării totale a tehnologiei.
„Elevii suedezi au nevoie de mai multe manuale”, a declarat Edholm în martie. „Cărțile fizice sunt importante pentru procesul de învățare al elevilor”.
Ministrul a anunțat, luna trecută, că guvernul dorește să anuleze decizia Agenției Naționale pentru Educație privind obligativitatea dispozitivelor digitale în instituțiile preșcolare. Acesta intenționează să meargă mai departe și să pună capăt complet învățării digitale pentru copiii cu vârsta sub 6 ani.
Deși elevii din această țară obțin rezultate peste media europeană în ceea ce privește capacitatea de citire, o evaluare internațională a nivelului de citire la clasa a patra, Progress in International Reading Literacy Study, a evidențiat un declin în rândul copiilor din Suedia între 2016 și 2021.
În 2021, elevii suedezi de clasa a patra au obținut o medie de 544 de puncte, o scădere față de media de 555 de puncte din 2016. Cu toate acestea, performanța lor a plasat totuși țara la egalitate cu Taiwan pentru al șaptelea cel mai bun scor general al testului.
În comparație, Singapore – care a ocupat primul loc în clasament – și-a îmbunătățit scorurile la citire de la 576 la 587 în aceeași perioadă, iar scorul mediu al Angliei la citire a scăzut ușor, de la 559 în 2016 la 558 în 2021. România nu a participat la această evaluare, prin urmare nu există date de comparație.
Unele deficite de învățare pot fi rezultatul pandemiei de coronavirus dar o utilizare excesivă a ecranelor în timpul orelor de curs îi poate face pe tineri să rămână în urmă la materiile de bază, spun experții în educație.
„Există dovezi științifice clare că instrumentele digitale afectează mai mult decât îmbunătățesc procesul de învățare al elevilor”, a declarat luna trecută Institutul Karolinska din Suedia într-o declarație privind strategia națională de digitalizare a țării în domeniul educației.
„Credem că accentul ar trebui să se întoarcă pe dobândirea cunoștințelor prin intermediul manualelor tipărite și al expertizei profesorilor, mai degrabă decât pe dobândirea cunoștințelor în principal din surse digitale disponibile, neverificate”, a declarat institutul.
Adoptarea rapidă a instrumentelor digitale de învățare a atras, de asemenea, îngrijorarea agenției ONU pentru educație și cultură.
Într-un raport publicat luna trecută, UNESCO a lansat un „apel urgent pentru utilizarea adecvată a tehnologiei în educație”. Raportul îndeamnă țările să accelereze conexiunile la internet în școli, dar, în același timp, avertizează că tehnologia în educație ar trebui să fie implementată astfel încât să nu înlocuiască niciodată instruirea realizată de profesori.
Învățământul online este un subiect intens dezbătut în Europa și în alte părți ale Occidentului. Polonia, de exemplu, tocmai a lansat un program care prevede acordarea unui laptop finanțat de guvern fiecărui elev începând cu clasa a patra, în speranța de a face țara mai competitivă din punct de vedere tehnologic.
În Statele Unite, pandemia de coronavirus a împins școlile publice să ofere elevilor din ciclul primar și secundar milioane de laptopuri achiziționate cu fonduri federale.
Germania, una dintre cele mai bogate țări din Europa, este renumită pentru lentoarea cu care a mutat online programele guvernamentale și informațiile de toate tipurile, inclusiv educația. Stadiul digitalizării în școli variază, de asemenea, între cele 16 landuri ale țării, responsabile de propriile programe școlare.
Mulți elevi își pot încheia școala fără niciun fel de instruire digitală obligatorie, cum ar fi programarea. Unii părinți se tem că este posibil ca copiii lor să nu fie capabili să concureze pe piața muncii cu tinerii mai bine pregătiți din punct de vedere tehnologic din alte țări.
Autor: Charlene Pele. Sursa: apnews.com. Credit foto: Sent-trib.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
