Republica Moldova este în febra pregătirilor pentru cel mai important eveniment de la declararea independenței – Summit-ul Comunității Politice Europene (CPE). Circa 50 de șefi de state și de guverne, precum și oficiali europeni de cel mai înalt nivel sunt așteptați să ajungă la consultări.
Contactat de PS News, analistul politic Ion Tăbârță a punctat faptul că, prin astfel de evenimente, „Republica Moldova se apropie de integrarea europeană”. El a adăugat că pentru țara sa acest summit înseamnă foarte mult, „pentru că, trebuie să recunoaștem, Republica Moldova nu este alintată cu astfel de evenimente, cu atât mai mult că Republica Moldova face parte din zona gri a geopoliticii, să spunem așa”.
„Republica Moldova nu este parte a spațiului european, al spațiului unde au loc des astfel de evenimente. Dimpotrivă, Republica Moldova dorește să iasă din această zonă gri a geopoliticii dominată de către Federația Rusă și să intre în spațiul comunitar, în rândurile statelor europene democratice și civilizate.
Din punct de vedere al simbolismului, a șansei Republicii Moldova să devină parte a comunității europene, este un mesaj foarte, foarte puternic. Totodată, Uniunea Europeană investește foarte multă încredere în Republica Moldova, pentru că trebuie să recunoaștem, pentru noi parcursul european încă nu este unul ireversibil și actuala guvernare pro-europeană, actuala putere politică pro-europeană de la Chișinău încearcă și depune eforturi considerabile pentru a reforma și moderniza Republica Moldova, ca aceasta până la urmă să devină o democrație europeană veritabilă”, a spus analistul politic din R.Moldova.
„Este și o consecință a războiului Federației Ruse în Ucraina”
Întrebat care ar putea fi concluziile acestui summit-ului, Ion Tăbârță a precizat că nu se așteaptă la „decizii finale sau concluzii hotărâtoare, cu atât mai mult că, deocamdată, comunitatea politică europeană este o platformă de discuții a tuturor statelor de pe continentul european care împărtășesc valorile democratice”.
„Este un fel de instituție sau se dorește a fi o instituție pan-europeană, încă nici pe departe nu este o instituție structurizată și funcțională după tipul Uniunii Europene. Această instituție, trebuie să recunoaștem, este o consecință a acelor evenimente de pe continentul european din ultimul an sau din ultimii ani.
Este și o consecință a războiului Federației Ruse în Ucraina și la această reuniune, la care participă toate statele democratice europene, vor fi de discutat o serie de probleme. Cum aceste probleme să fie depășite? Desigur, se va discuta și relația cu Rusia. De asemenea, Ucraina va avea o bună parte sau un loc important pe agendă. Vreau să cred că se va discuta foarte mult și despre Republica Moldova, ori și Republica Moldova va fi prezentă consistent pe agendă. Mai degrabă vom avea o serie de recomandări ca ulterioare soluții pentru a depăși o serie de probleme cu care se ciocnește continentul european în ansamblu, dar și statele în particular”, a afirmat analistul.
„Există o anumită rezistență din interior din partea acelor elemente oligarhice care nu vor această schimbare”
„Desigur, Republica Moldova se apropie cu astfel de evenimente de integrarea europeană. Republica Moldova deja are statutul de stat candidat, ceea ce înseamnă foarte, foarte mult, însă noi totodată recunoaștem că Republica Moldova mai are de efectuat o serie de reforme necesare pentru a corespunde acelor criterii de aderare. Acest lucru nu este ușor, pentru că există o anumită rezistență din interior din partea acelor elemente oligarhice, acelor elemente geopolitice pro-ruse, care nu vor această schimbare, care nu vor reformarea și democratizarea Republicii Moldova.
Totodată, Republica Moldova se află în plin război hibrid din partea Federației Ruse, unde propaganda, dezinformarea, fel de fel de presiuni economice, energetice ș.a.m.d. sunt resimțite din plin de către statul nostru, însă Republica Moldova are nevoie de o anumită continuitate a reformelor pro-europene, și a unei voințe politice pro-europene, ceea ce n-am avut în trecut. Dacă Republica Moldova timp de două-trei mandate parlamentare va demonstra voință politică reală în interior de a schimba lucrurile, atunci data din 2030, despre care s-a vehiculat din plin la meetingul pro-european din 2021, poate deveni una reală”, a susținut Tăbârță.
Adrian Dupu: „R.Moldova se bucură de o susținere extraordinară la nivel european”
La rândul său, Adrian Dupu, secretar de stat în Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României, a declarat că organizarea summit-ului la Chișinău arată că R.Moldova „se bucură de o susținere extraordinară la nivel european și că pașii pe care îi face în acest moment spre integrarea europeană, spre marea familie europeană sunt susținuți și sunt apreciați la nivelul la care vedem cu toții”.
„Nu știu dacă e neapărat un semnal transmis către Moscova, cât e un semnal transmis către întreaga comunitate europeană și întreaga comunitate internațională: faptul că Moldova aparține de drept spațiului cultural și democratic european și faptul că moldovenii trebuie să își aleagă singuri direcția în care merg și să-și aleagă singuri familia la care vor să aparțină. Ei au ales deja direcția europeană și cred că acesta este semnalul care se va da, asta dacă e să și corelăm cu mitingul care a avut loc în urmă cu nici măcar 2 săptămâni, pe 21 mai, în care zeci de mii de moldoveni au ieșit în stradă să declare că ei își doresc apartenența la Uniunea Europeană”, a completat Adrian Dupu.
Summitului Comunităţii Politice Europene va avea loc în zilele de 1 și 2 iunie 2023 la Castelul Mimi, una dintre cele mai frumoase destinații turistice din Moldova, situat la aproximativ 40 de kilometri de Chișinău, în satul Bulboaca, raionul Anenii Noi.
La reuniune şi-au anunţat prezenţa 47 de şefi de stat sau de guvern, Preşedintele Consiliului European, Preşedintele Comisiei Europene şi Preşedintele Parlamentului European.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
