Liderii Alianței Nord-Atlantice vor adopta, miercuri, 10.07 a.c., decizii importante cu privire la consolidarea sprijinului pe termen lung pentru Ucraina. Totodată, vor decide cadrul în care marile companii de armament americane şi europene vor înceape producţia de arme, la scară largă. România va susține pachetul de sprijin substanțial pentru Ucraina și va arăta că integrarea euroatlantică a acestei țări este ireversibilă.
Cu toate acestea, în opinia analistului politic, Radu Carp, rămân multe întrebări fără răspuns, la acest eveniment crucial pentru securitatea mondială. Despre toate acestea a vorbit, pentru PS News, analistul, subliniind faptul că „ar trebui gândită și relația dintre NATO și alte state care fac parte din Alianța occidentală, care sprijină Ucraina”.
„Pe de o parte este un summit istoric, pentru că este vorba de o aniversare a celor 75 de ani, dar pe de altă parte este bine că se continuă această susținere a Ucrainei.
Sunt foarte multe acțiuni care nu pot fi gestionate de statele membre
Dar, rămân foarte multe întrebări. Rămân întrebări legate de implicarea NATO în ceea ce privește războiul hibrid care este în desfășoare în Europa, dus de Federația Rusă. Sunt foarte multe acțiuni, sub radar, care nu pot fi gestionate de statele membre: atentate, ș.a.m.d. explozii, atacuri cibernetice.
Aici trebuie să așteptăm varianta finală a comunicatului. De asemenea, sunt foarte multe conflicte care exced ariei de acoperire a NATO, dar care afectează țările NATO.
Ar trebui gândită relația între NATO și alte state care fac parte din Alianța occidentală
Ar fi, de exemplu acțiunile din Marea Roșie, care atacă navele vitale pentru economia Europei, pentru economia multor state membre și unde misiunile acestea sunt mai degrabă stabilite la nivel unilateral, vezi Statele Unite, Marea Britanie.
Sau, mă rog, există inițiativă a Uniunii Europene. Deci, aici ar trebui gândit și de asemenea relația între NATO și alte state care fac parte din, să zic așa, Alianța occidentală, care sprijină Ucraina, care sprijină Taiwanul. În momentul de față, ar trebui clarificată, pentru că încep să apară din ce în ce mai multe inițiative bilaterale.
Multe țări, inclusiv România, încep să comande echipament militar din Coreea de Sud. Dar în ce măsură este acesta, compatibil cu standardele NATO?
Sunt câteva probleme foarte concrete la care sper să avem răspuns. Și mai este o problemă care se va discuta activ: stabilirea unei echipe. Un adjunct al secretarului general, dar și 11 poziții din structura de conducere.
De fiecare dată, summitul NATO a marcat într-o frază și a încurajat Republica Moldova
Există și aceste 11 posturi, printre care și purtători de cuvânt, dar și acolo am avut purtator de cuvânt, de asemenea staff-ul secretarului general. Deci, mai există poziții de conducere. De asemenea, despre comandamentul militar, sigur, nu poate fi schimbat acum din funcție, dar, noul secretar general își poate exprima niște preferințe sau poate să prezinte o viziune privind comandamentul militar.
Deci, sunt chestiuni de detaliu pe care le așteptăm. Așteptăm să fie lămurite, de asemenea, chestiuni în legătură cu Republica Moldova. De fiecare dată summitul NATO a marcat într-o frază și a încurajat Republica Moldova. Sper ca măcar la acest nivel simbolic să existe o precizare”, a spus analistul Radu Carp.
Președintele Klaus Iohannis va sublinia importanța crucială a legăturii transatlantice și a apărării colective, în baza Articolului 5.
Iohannis va susține deciziile aliate privind consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare și va solicita acordarea unei atenții sporite Flancului Estic și Mării Negre. Șeful statului va mai pleda pentru continuarea sprijinului în favoarea partenerilor vulnerabili ai NATO, în special pentru Republica Moldova, și creșterea capacității acestora de a răspunde amenințărilor hibride în creștere.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
