Reformele economice în UE au devenit „încă şi mai urgente” după alegerea lui Donald Trump preşedinte al SUA, a avertizat vineri Mario Draghi, fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), venit la Budapesta pentru a le prezenta liderilor europeni propunerile sale la un summit european informal ce are pe agendă problema competitivităţii blocului comunitar, transmite AFP.
Mario Draghi, de asemenea fost premier italian, a prezentat în septembrie un raport amplu cu măsuri de relansare a creşterii într-o Uniune Europeană rămasă în urma SUA.
„Recomandările din acest raport deja erau urgente, ţinând cont de situaţia economică în care ne găsim astăzi. Ele au devenit încă şi mai urgente după alegerile americane”, a subliniat el la sosirea la summit.
„Fără nicio îndoială că preşedinţia lui Trump va marca o mare diferenţă în relaţiile dintre SUA şi Europa”, anticipează Draghi, după ce preşedintele ales al SUA a promis în campania electorală că va diminua deficitul comercial înregistrat de SUA în relaţiile cu UE prin creşterea taxelor vamale asupra produselor europene.
Fără schimbări radicale, UE va trăi „o agonie lentă”, avertizase deja Mario Draghi în septembrie. În raportul său de circa 400 de pagini prezentat atunci, el sublinia că Europa trebuie să îşi relanseze creşterea prin investiţii masive în inovaţia digitală, în tranziţia ecologică şi industria de apărare.
Competitivitatea se află în centrul celui de-al doilea mandat al preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a promis că se va inspira din concluziile raportului Draghi. Însă, în condiţiile intereselor divergente şi dezacordurilor ideologice între statele UE, reuşita iniţiativei de reforme şi investiţii nu este deloc garantată.
Inspirat semnificativ din ideile susţinute de preşedintele francez Emmanuel Macron, propunerile raportului Draghi au fost primite cu rezerve de Germania. Raportul cuprinde „numeroase îmbunătăţiri şi inovaţii de care (Europa) are nevoie”, a remarcat vineri cancelarul german Olaf Scholz, lăsând impresia că nu are vreun sentiment al urgenţei implementării ideilor propuse.
Dar, „ceea ce se întâmplă în SUA (realegerea lui Trump preşedinte n.red) este un moment de trezire strategică pentru europeni”, consideră ministrul francez pentru afaceri europene, Benjamin Haddad, care susţine că ar exista „o mare convergenţă” a punctelor de vedere între cele 27 de state membre ale UE.
Tabloul schiţat de Mario Draghi este însă sumbru: economia UE rămâne în urma SUA şi îşi creşte în mod periculos dependenţa faţă de China pentru aprovizionarea cu materii prime şi tehnologii strategice. Venitul pe cap de locuitor a crescut de aproape două ori mai mult în SUA faţă de UE începând din anul 2000, subliniază fostul preşedinte al BCE.
Acesta estimează că blocul comunitar are nevoie de investiţii cuprinse între 750 şi 800 de miliarde de euro pe an, o sumă impresionantă în condiţiile în care bugetul plurianual al UE pentru întreaga perioadă de şapte ani 2021-2027 este de 1.074,3 miliarde de euro.
Investiţii de o asemenea anvergură ar fi o provocare majoră pentru statele membre, mai ales într-o perioadă când încearcă să îşi reducă îndatorarea şi deficitele bugetare. Războiul din Ucraina, ajutorul financiar şi militar oferit acesteia şi înlocuirea energiei ruseşti cu surse mai scumpe alimentează presiunile asupra bugetelor şi economiei statelor UE, confruntate cu scăderea competitivităţii în contextul concurenţei chineze şi a celei americane.
Dar „raportul Draghi este o excelentă bază de lucru”, a estimat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, în timp ce liderii europeni recunosc „urgenţa unei acţiuni decisive”, într-un proiect de declaraţie a summitului informal al UE ce reia principalele priorităţi avansate de Mario Draghi, respectiv aprofundarea pieţei unice europene, uniunea pieţelor de capital, implementarea unei politici comerciale care să apere interesele europene, simplificarea reglementărilor, etc.
Liderii europeni rămân însă vagi la capitolul bugetar, sursa de finanţare a investiţiilor sugerate de Draghi fiind, de altfel, problema principală. Ei recunosc în acelaşi proiect de declaraţie că va fi nevoie de mobilizarea „deopotrivă a finanţelor publice şi private” şi afirmă că doresc să „exploreze toate instrumentele”, o menţiune controversată care a provocat discuţii îndelungi.
Astfel, Germania şi celelalte state mai austere exclud orice nouă emitere de datorie comună, după ce s-a recurs la acest instrument pentru finanţarea planului de redresare post-pandemie. Aceleaşi state nu exclud însă luarea în calcul a unor finanţări publice prin bugetul UE sau sporirea implicării Băncii Europene pentru Investiţii. Accentul ar putea fi pus pe finanţări private care să mobilizeze economiile europenilor către nevoile corporatiste şi pe eliminarea barierelor naţionale ce împiedică crearea unei autentice pieţe financiare interne în UE.
Însă, dincolo de declaraţia de principiu de la summitul desfăşurat la Budapesta, statele UE riscă să se împotmolească în dezbateri interminabile. Pe lângă problema finanţării, interesele lor sunt divergente şi în ce priveşte piaţa capitalurilor, o veche problemă nerezolvată a summiturilor europene. La fel şi crearea unei uniuni a telecomunicaţiilor, energiei sau industriilor de apărare.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
