Skip to content
Media Societate

Suprimarea libertății presei acompaniază la nivel mondial pandemia de coronavirus. „Transparența poate salva vieți.”

În vreme ce coronavirusul ține lumea sechestrată, unele guverne se folosesc de pandemie drept pretext pentru a suprima libertatea presei și accesul la informații.

Săptămâna trecută președintele brazilian Jair Bolsonaro a adoptat Măsura Provizorie 929, care suspendă termenele-limită pentru răspunsul autorităților la cererile depuse pe baza libertății de informare conform Legii Dreptului la Informare a Braziliei și le interzice jurnaliștilor și altor petenți să atace în apel respingerea cererilor.

A fost o „decizie mono-crată”, a declarat pentru OCCRP Maira Martini, expertă în cercetare și politici la Transparency International.

Acest lucru vine de la un guvern care a încercat deja să limiteze accesul la informații și arată că, în vremuri dificile precum acestea, ei vor încerca să se folosească de ele pentru a-și promova interesele”, a declarat ea.

Într-un final Curtea Supremă a Braziliei a suspendat ordinul lui Bolsonaro până când judecătorii ei vor vota în privința lui, la o dată ulterioară nespecificată, însă potențiala lui implementare încă mai atârnă deasupra capetelor jurnaliștilor brazilieni.

Brazilia nu e singura țară în care autoritățile au încercat să restricționeze libera circulație a informațiilor în vremuri de pandemie.

Și Mexic și El Salvador au adoptat decrete similare privind liberul acces la informații. Institutul Național al Transparenței din Mexic a suspendat termenul-limită pentru răspunsul la cereri până pe 17 aprilie, iar în El Salvador toate serviciile administrative și judiciare considerate non-esențiale au fost suspendate în virtutea stării de urgență decretate de președintele Nayib Bukele. În țară nu există cazuri confirmate de Covid-9.

În Canada, jurnaliștii au constatat că și cererile lor de informare depuse la unele instituții federale au fost lăsate în suspensie, în loc să le fie dat răspunsul în termenul obișnuit de 30 de zile. Atât Italia cât și România au adoptat măsuri similare.

Legislația canadiană prevede în general că cererilor trebuie să li se răspundă în decurs de 30 de zile, însă acum unele instituții federale afirmă că nu pot garanta acest lucru (ceea ce înseamnă că răspunsul poate fi amânat indefinit, pe toată durata crizei), scrie g4media.ro.

Adam Foldes, consilier juridic la Transparency International, afirmă că limitarea accesului public la informații în perioade de criză constituie un pericol profund.

Dacă privim la istorie, începând din anii ’80, fie că e Cernobîl sau ulterior în China, povestea laptelui praf contaminat pentru bebeluși, au fost tăinuite informații și faptul a provocat daune chiar mai mari și și mai multe morți”, a declarat el pentru OCCRP. „În mod ideal, aceste guverne ar trebui să ofere, fără nici o cerere, cât de multe informații pot. Asupra «dreptului de a ști» pot exista doar restricții foarte limitate.”

„E foarte important acum să evităm corupția, fie că e vorba de echipamente medicale de slabă calitate achiziționate de la amicul unui ministru, fie de proasta alocare a fondurilor”, a declarat Foldes.

Transparența poate salva vieți.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *