Surpriza serii vine de la purtătorul de cuvânt a PNL, Ionuț Stroe. Invitat miercuri la emisiunea Puterea Știrilor, Stroe a adus în discuție și ipoteza unui candidat comun PNL-PSD la prezidențiale.
„La Cotroceni va merge anul acesta candidatul promovat de această coaliție PNL-PSD, de această guvernare și de această formă de asociere politică electorală.
Dacă ar fi să continuăm acest demers început, vorbesc de guvernare, în mod normal n-ar trebui să existe probleme – dacă ar fi să avem un candidat comun. Deocamdată discuțiile sunt suspendate. I-ați auzit pe ambii președinți vorbind de reluarea acestor discuții după epuizarea primei etape, și anume europarlamentare. La alegerile europarlamentare, știți că lista este una comună, iar la locale putem punctual, unde ne înțelegem, să avem candidați comuni”, a declarat Ionuț Stroe, în direct la Puterea Știrilor.
PSD și PNL au convenit în 21 februarie comasarea europarlamentare cu cele locale și candidaturi comune la alegerile pentru Parlamentul European. În calculele PSD și PNL, alegerile prezidențiale ar urma să fie devansate și să se desfășoare în septembrie.
Între timp, preşedintele Klaus Iohannis (64 de ani) şi-a anunţat marţi candidatura pentru poziţia de secretar general al NATO, pe care actualul secretar general Jens Stoltenberg (64 de ani) o va părăsi la 1 octombrie.
Mandatul lui Iohannis la preşedinţia României expiră în decembrie. Devine clar acum că alegerile prezidenţiale devansate în septembrie faţă de noiembrie, în mod curent, au fost decise de guvern tocmai pentru ca Iohannis să poată candida la NATO fără să trebuiască să-şi înainteze demisia în cazul în care ar ajunge în poziţia de secretar general al NATO, o tentativă cu destul de puţine şanse la acest moment. Şi asta pentru că SUA, Marea Britanie şi Franţa îl susţin pentru această poziţie pe premierul demisionar al Olandei, Mark Rutte (57 de ani).
Toate cele 33 de ţări membre ale NATO trebuie să cadă de acord asupra numelui secretarului general. Două ţări i se opun lui Rutte – Ungaria, care-l consideră pe Rutte un duşman al său, şi, iată, România, care, având un candidat propriu, nu-l poate susţine pe olandez. După cum cred analiştii politici, tentativa lui Iohannis ar putea avea de a face cu încercarea sa de a-şi negocia o poziţie de vârf, nu neapărat la NATO, ci în UE. Altfel spus, s-ar putea da la o parte din calea lui Rutte, dacă ar obţine, de pildă, preşedinţia Consiliului European.
Cum şi-a motivat Iohannis depunerea candidaturii pentru poziţia de secretar general al NATO: Europa de Est are o contribuţie valoroasă în cadrul alianţei nord-atlantice, mai ales în lumina războiului din Ucraina. Prin urmare, merită să fie condusă de o personalitate din est. Acum, sigur, NATO este o alianţă militară. Iar conducerea militară este în mâna generalilor americani care au zeci de mii de de soldaţi în Europa şi arme nucleare presărate în punctele strategice ale continentului. Secretarului general îi revine obligaţia politică de a armoniza punctele divergente dintre statele membre, ceea ce Jens Stoltenberg a făcut-o cu mult succes din 2014 încoace de când conduce NATO. De aceea el rămâne un model greu de depăşit, dar aliaţii caută un candidat cel mai aproape de acest profil, iar americanii, britanicii şi francezii cred că Rutte ar fi potrivit, având în vedere experianţa sa îndelungată în fruntea Ţărilor de Jos şi negocierile îndelungate pe care olandezii sunt obligaţi să le aibă atunci când îşi formează guvernele.
Klaus Iohannis crede că are şanse având în vedere, spune el, performanţa României, experienţa sa acumulată pe parcursul celor două mandate de preşedinte al Românie şi înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
