Negocierile din Coaliție pentru aprobarea bugetului pe 2026 au intrat într-un blocaj, potrivit unor surse politice. PSD solicită un pachet social de peste 3 miliarde de lei, din care 1,7 miliarde de lei să fie alocate ajutoarelor „one off” pentru pensionari, însă Ministerul Finanțelor, condus de Alexandru Nazare, ar fi pus pe masă doar 1,5 miliarde de lei pentru întregul pachet social. Discuțiile vor continua, iar liderii Coaliției speră să ajungă la un acord până la 15 martie.
Potrivit surselor din PSD, social-democrații consideră insuficientă suma avansată de Ministerul Finanțelor și nu sunt dispuși să renunțe la ajutoarele destinate persoanelor vulnerabile. În mod special, partidul insistă ca 1,7 miliarde de lei să fie alocate pensionarilor, dintr-un pachet social care ar trebui să depășească 3 miliarde de lei.
Aceleași surse susțin că până acum discuțiile din Coaliție au vizat principiile generale ale construcției bugetare, însă de acum înainte negocierile vor intra în etapa decisivă, cea a cifrelor concrete. Bugetul nu ar urma să fie închis imediat, urmând ca forma finală să fie negociată în zilele următoare.
Ministrul Finanțelor, detalii despre bugetul de stat – cum vor fi împărțiți banii
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a anunțat marți că proiectul de buget pentru 2026, prezentat în ședința Coaliției, prevede un nou nivel record al investițiilor și al fondurilor europene atrase în România. Potrivit lui Nazare, proiectul de buget direcționează 70% din fondurile europene către proiecte locale și regionale, cu o anvelopă de investiții finanțate din bani EU de peste 100 miliarde de lei.
„Am prezentat ieri în ședința coaliției proiectul de buget pentru 2026. Este un buget de responsabilitate și echilibru. (…) Ne propunem reducerea deficitului (bugetar) spre 6% din PIB, într-un context în care presiunile rămân ridicate”, a anunțat Nazare, marți, într-o postare pe Facebook.
Acesta a mai precizat că cheltuielile cu dobânzile afetente datoriei publice vor crește în acest an cu 0,5% din PIB, context în care ”nu ne permitem derapaje, cheltuieli fără sursă sau măsuri fără acoperire, care oferă doar speranțe false populației vulnerabile”.
„Deşi, pe fondul împrumuturilor acumulate anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,5% din PIB, investițiile se ridică peste nivelul anului 2025 – cu precădere cele din fonduri europene, care cresc de la 78 de miliarde de lei la peste 100 de miliarde de lei. Trebuie să avem un buget realist. Nu ne permitem derapaje, cheltuieli fără sursă sau măsuri fără acoperire, care oferă doar speranțe false populației vulnerabile. Obiectivul este să reducem nevoia de împrumut a statului, să consolidăm încrederea, să creăm condiții pentru finanțare mai avantajoasă – toate acestea, pentru un trai cu adevărat mai bun pentru români”, a transmis ministrul.
Potrivit acestuia, bugetul pe 2026 marchează trecerea de la un model bazat pe consum și cheltuieli curente la un model bazat pe investiții, fonduri europene și disciplină fiscală.
„Bugetul pe 2026 nu este despre promisiuni, ci despre stabilitate, investiții și disciplină. Modul în care construim acest buget transmite semnale despre credibilitatea şi seriozitatea României”, a mai scris Nazare.
Investiții publice de peste 7,2% din PIB – 70% din bani merg către proiecte locale și regionale
Conform ministrului, prin bugetul pentru 2026 se ridică ponderea investițiilor publice peste nivelul record de 7,2% din PIB de anul trecut și se majorează cu aproximativ 30% bugetul finanțat din fonduri europene, integrând PNRR, politica de coeziune și componenta SAFE.
„Este un buget realist si onest, construit fără artificii și fără presiune fiscală suplimentară în 2026, după ce măsurile de corecție adoptate anterior (inclusiv eliminarea IMCA și ajustările în regimul microîntreprinderilor) au stabilizat baza de venituri și au permis o planificare bugetară credibilă, orientată spre investiții. (…) Este un buget dedicat comunităților și autorităților publice locale, cu un nivel istoric al resurselor – de 84 de miliarde de lei față de 76 de miliarde de lei în 2025 – și cu aproximativ 70% din fondurile europene direcționate către proiecte locale și regionale, asigurând astfel cofinanțările necesare și continuitatea investițiilor în teritoriu”, a transmis Alexandru Nazare.
„Este un buget orientat către mediul de afaceri și relansare economică – atât prin sumele din investiții care ajung în economie, cât şi prin stimularea investițiilor productive, deductibilități pentru profitul reinvestit și scheme moderne de ajutor de stat și credite fiscale dedicate industriei, exploatării resurselor, inovării și reîntoarcerii capitalului uman din afara țării în România. Știu că nevoile sunt mari în toate domeniile, însă tocmai de aceea este esențial să rămânem ancorați în realism și responsabilitate. Sunt convins că, prin dialog, transparență și cooperare, vom adopta în curând un buget solid, care să ofere României stabilitate, credibilitate și direcție clară de dezvoltare”, a conchis Nazare.
Nemulțumirile PSD
De cealaltă parte, PSD le cere partenerilor de guvernare să aibă o atitudine constructivă în negocierile privind bugetul și spune că alocările de fonduri trebuie să reflecte politicile publice ale tuturor partidelor din Coaliție, nu doar ale unora.
Potrivit unui comunicat al PSD, cei care refuză să includă în buget sau care vor să reducă alocarea pentru Programul PSD de solidaritate riscă să determine un blocaj politic nejustificat și iresponsabil, cu implicații negative asupra execuției bugetare din acest an. Social-democrații susțin că Programul de solidaritate are un impact minimal asupra bugetului de stat, dar este absolut necesar pentru susținerea unor categorii sociale afectate puternic de creșterea inflației și de măsurile de austeritate de anul trecut.
„Programul PSD prevede ca din veniturile bugetare estimate la peste 860 de miliarde de lei să se aloce aproximativ 3,4 miliarde lei (0,4%) pentru sprijinirea pensionarilor cu venituri mici, a mamelor și a copiilor din familiile sărace”, transmite PSD.
Sursa de finanțare ar urma să fie veniturile obținute din taxe și impozite: „Deci invocarea pentru astfel de alocări reflectă fie rea-credință, fie o înțelegere rudimentară a construcției fiscal-bugetare”.
Astfel, PSD solicită partenerilor de guvernare să nu blocheze adoptarea bugetului prin respingerea sau reducerea alocărilor pentru Programul de solidaritate: „Guvernarea nu se poate rezuma doar la cifrele bugetare. Guvernarea trebuie să fie în primul rând pentru oameni și trebuie să țină cont de greutățile lor. Totodată, trebuie subliniat că invocată de unii dintre parteneri nu este doar responsabilitatea PSD și nu trebuie invocată doar atunci când PSD își apără propriul electorat! Stabilitatea politică este responsabilitatea tuturor partidelor din arcul guvernamental care au obligația să respecte alegătorii celorlalți parteneri de guvernare”.
Surse din PSD spun că, în cazul în care suma solicitată pentru pachetul social nu va fi acceptată, subiectul va fi discutat în Consiliul Politic Național al partidului. În paralel, în Coaliție mai există neclarități privind împărțirea fondurilor pentru administrațiile locale, dar și pe alte capitole bugetare.
Discuții tensionate între Kelemen Hunor și Ciprian Ciucu – ce acuzații a făcut primarul Capitalei
Din acest motiv, au existat o serie de contre între liderul UDMR, Kelemen Hunor, și primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu. Edilul Capitalei a încercat să-i convingă pe participanții la aceste discuții că dacă nu primește bani pentru a plăti aceste datorii, atunci din București poate să cadă acest Guvern.
Replica a venit prompt din partea liderului UDMR care a făcut aluzie la faptul că în general din București cade Guvernul cu adevărat, făcând referire că la Parlament au loc atât dezbaterile, cât votul în cazul unei posibile moțiuni de cenzură care să ducă la debarcarea Guvernului.
Mai mult, Kelemen Hunor i-ar fi reproșat premierului Ilie Bolojan că de fapt vrea să transforme Ministerul Dezvoltării în ministerul subdezvoltării, aluzie la puținii bani alocați pentru această instituție. Certurile au continuat între Ciprian Ciucu și liderul PSD, Sorin Grindeanu. Președintele PSD nu a fost de acord ca Primăria Capitalei să fie exceptată de la plata a 14% din zona sumelor de echilibrare către un așa numit fond de solidaritate pentru primăriile aflate în dificultăți financiare în acest an.
Surse politice au mai precizat pentru Euronews România că a mai existat o polemică între liderul USR, Dominic Fritz, și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după ce acesta din urmă a propus ca toate primăriile din țară să primească echivalentul a 63% din încasările pe impozitul pe venit, dar să fie scoasă din zona acestor încasări declarațiile unice pentru profesiile liberale, precum cele de notari și avocați.
A propus ca impozitul pe aceste profesii liberale să fie încasat direct la bugetul de stat, dar asta înseamnă că primăriile din țară vor fi văduvite de o sumă echivalentă a 3-4 miliarde de lei.
Dominic Fritz, primarul Timișoarei și lider USR, s-a opus unui astfel de demers. În același timp, social-democrații presează în această perioadă pentru a obține o finanțare de aproape 3,5 miliarde de lei pentru un așa numit pachet de solidaritate socială, cu măsuri pentru categoriile defavorizate.
Pentru moment, liderii Coaliției încearcă să ajungă la un compromis astfel încât bugetul pe 2026 să fie adoptat până la jumătatea lunii martie.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
