Politologul Remus Ștefureac, director Inscop Research, a publicat, într-o postare pe pagina personală de Facebook, un tablou care arată evoluția intenției de vot măsurate de INSCOP Research pentru principalele partide, în ultimii doi ani (iunie 2021 – iunie 2022) și cu un an inainte de primul test electoral – alegerile europarlamentare din iunie 2024.
Potrivit măsurătorilor făcute de Inscop Research, erodarea la guvernare a afectat ceva mai mult PNL, pentru că s-a aflat cel mai mult la guvernare. „PNL pierde putin peste 8 procente comparativ cu iunie 2021 (de la 26.6% in iunie 2021 la 18% in iunie 2023), și două procente comparativ cu decembrie 2021, când s-a instalat guvernul PNL-PSD-UDMR (de la 20,1% la 18%)”, spune Remus Ștefureac.
PSD se află la guvernare de un an și jumatate, iar erodarea la guvernare începe să își producă efectul și asupra social-democratilor. PSD pierde un procent si jumătate față de iunie 2021, când era în opozitie (de la 30,2% in iunie 2021 la 28,7% in iunie 2023), și aproximativ 7 procente față de momentul în care a intrat la guvernare, în noiembrie-decembrie 2021 (de la 36% în decembrie 2021 la 28,7% în iunie 2023), mai spune directorul Inscop Research.
În ceea ce privește partidele de opoziție, politologul remarcă faptul că AUR, deși a avut o evoluție foarte sinuoasă, crește 6 procente în ultimii doi ani, de la 14,2% în iunie 2021 la 20,1% în iunie 2022). În ultima jumătate de an, AUR înregistrează o creștere relativ constantă a intenției de vot, în timp ce USR, care a trecut de la Putere, în iunie 2021, în opozitie, stagnează (13,2% in iunie 2021, respectiv 12,7% in iunie 2023).
Redăm mai jos, integral, postarea lui Remus Ștefureac:
„Evolutia intentiei de vot masurate de INSCOP Research pentru principalele partide in ultimii doi ani (iunie 2021 – iunie 2022) si cu un an inainte de primul test electoral – alegerile europarlamentare din iunie 2024.
Dincolo de evaluarea intentiei de de vot a momentului pentru principalele, ceea ce conteaza cu adevarat este tabloul de ansamblu si capacitatea de a analiza date dintr-o perspectiva mai cuprinzatoare care surprinde marile tendinte.
Cateva concluzii:
1. In iunie 2021, se aflau la guvernare PNL, USR si UDMR. In iunie 2022, se aflau la guvernare PNL si PSD (cateva zile si UDMR)
2. Erodarea la guvernare a afecteaza ceva mai mult PNL pentru ca s-a aflat cel mai mult la guvernare. PNL pierde putin peste 8 procente comparativ cu iunie 2021 (de la 26.6% in iunie 2021 la 18% in iunie 2023), si doua procente comparativ cu decembrie 2021 cand s-a instalat guvernul PNL-PSD-UDMR (de la 20,1% la 18%)
3. PSD se afla la guvernare de un an si jumatate, iar erodarea la guvernare incepe sa isi produca efectul si asupra social-democratilor. PSD pierde un procent si jumatate fata de iunie 2021 cand era in opozitie (de la 30,2% in iunie 2021 la 28,7% in iunie 2023), si aproximativ 7 procente fata de momentul in care a intrat la guvernare in noiembrie-decembrie 2021 (de la 36% in decembrie 2021 la 28,7% in iunie 2023).
4. AUR, aflat mereu in opozitie in aceasta perioada, desi a avut o evolutie foarte sinuoasa, creste 6 procente in ultimii doi ani, de la 14,2% in iunie 2021 la 20,1% in iunie 2022). In ultima jumatate de an, AUR inregistreaza o crestere relativ constanta a intentiei de vot.
5. USR, care a trecut de la putere, in iunie 2021, in opozitie, stagneaza (13,2% in iunie 2021, respectiv 12,7% in iunie 2023). De la inceputul acestui an, USR a inceput sa creasca usor, recuperand aproximativ 3 procente fata de platoul de 10% pe care se instalase in ultima jumatate a anului 2022.
6. Scorurile principalelor patru partide incep să se stranga, ceea ce sugereaza o competitie stransa pentru alegerile europarlamentare, daca se va mentine acesta tendinta de erodare a partidelor de la guvernare si de crestere a celor din opozitie. Prin urmare, cu un an inainte de primele alegeri, toate partidele au timpul necesar pentru a-si calibra mesajele, politicile, actiunile astfel incat sa modifice aceasta tendinta. Desi dificil, nu este chiar imposibil, insa sunt vitale intelepciunea politica, o conectare mai buna cu agenda reala a populatiei, o capacitate de comunicare mult imbunatatita si, ma incapatanez sa o spun, responsabilitate, onestitate, rezultate si cat mai putin populism desantat.
Datele sunt extrase din sondaje INSCOP Research realizate in ultimii doi ani”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
