Fostul inspector-șef al IPJ Mehedinți este acuzat că s-a folosit de funcție pentru a evita suspendarea permisului. Sindicatul polițiștilor denunță influențe la vârful Poliției Române.

Sindicatul Europol a denunțat o posibilă mușamalizare a unei fapte penale comise de fostul inspector-șef al IPJ Mehedinți, comisarul-șef Marian Cârcei. Dezvăluirile au fost făcute publice miercuri seară, iar împuternicirea sa în funcția de șef al IPJ Mehedinți i-a fost retrasă după apariția acuzațiilor. Instituția a confirmat oficial în ziua următoare că atribuțiile funcției au fost preluate de un alt ofițer.

A inventat o misiune ca să nu piardă permisul

Potrivit sindicaliștilor, în luna februarie 2025, Marian Cârcei a fost surprins conducând cu 109 km/h într-o zonă urbană, aflat la volanul autospecialei de serviciu, fără să se afle în misiune și fără să aibă semnalele luminoase și sonore în funcțiune, așa cum prevede legislația pentru regimul prioritar.

„A încercat să exercite presiuni asupra polițiștilor rutieri pentru a evita întocmirea procesului-verbal și suspendarea dreptului de conducere pentru 90 de zile. Pretextul invocat ar fi fost o «misiune», deși nu putea prezenta niciun ordin de serviciu”, au transmis sindicaliștii din Europol.

Polițiștii rutieri nu au cedat presiunilor și au cerut în mod oficial dovada unei misiuni. Ca răspuns, Cârcei ar fi emis un ordin de serviciu presupus fals, deși, potrivit sursei citate, se afla în concediu în acea zi. Situația ridică semne de întrebare nu doar cu privire la conduita sa profesională, ci și la posibila săvârșire a unor fapte penale: „Practic, aparent, avem întrunite și elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare”, susțin reprezentanții Europol.

Favorizat la șefia poliției mehedințene

Sindicaliștii îl acuză pe șeful Poliției Române, chestorul-șef Benone Matei, că a întârziat în mod intenționat organizarea concursului pentru funcția de inspector-șef, menținându-l pe Marian Cârcei în funcție chiar și după expirarea perioadei legale: „Șeful Poliției Române a organizat concursul doar după expirarea perioadei maxime legale de împuternicire de un an, iar în această perioadă l-a mai desemnat vreo 4 luni la conducere – un semn clar pentru toți ofițerii de carieră din județ că nu au nicio șansă dacă se înscriu la concurs”.

„Pe 25 septembrie, acesta se va prezenta formal în fața unei comisii IGPR – adică exact în fața celor care i-au bătătorit drumul spre șefia IPJ Mehedinți”, precizează Europol, adăugând că în competiție nu s-a înscris niciun alt ofițer, în ciuda faptului că peste o sută de polițiști din IPJ Mehedinți ar fi îndeplinit condițiile necesare: „Niciunul nu era în gașca acoliților celor care fac aceste numiri”.

La conducerea IPJ Mehedinți a fost numit comisarul-șef Decebal Drăghiea, imediat după ce împuternicirea lui Marian Cârcei a fost retrasă. Drăghiea a ocupat anterior funcția de inspector adjunct în cadrul aceluiași inspectorat.

Articolul Scandal în Poliția Română: fostul șef al IPJ Mehedinți, acuzat de abuz și fals. Europol denunță influențe din MAI apare prima dată în PS News.

Paisprezece inculpaţi acuzaţi că au încercat să pună la cale acţiuni contra ordinii constituţionale au contestat măsurile preventive la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Mercenarii lui Horaţiu Potra, căutat internaţional de mai bine de cinci luni, află marţi dacă judecătorii instanţei supreme vor lua sau nu măsuri mai blânde în cazul lor. La începutul lunii august, procurorul de caz de la Parchetul ICCJ a audiat 18 inculpaţi, din care trei în arest preventiv, 11 în arest la domiciliu şi patru sub control judiciar.

Potrivit Parchetului ICCJ, infracţiunile de care sunt acuzaţi cei 18 inculpaţi sunt tentativă la acţiuni contra ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, operaţiuni ilegale cu articole pirotehnice şi instigare publică.

Procurorul de caz a precizat că audierile din 1 august aveau legătură cu operaţiunile din 26-27 februarie, când au fost făcute 47 de percheziţii la adrese din judeţele Sibiu, Mureş, Ilfov, Timiş şi Cluj, la apropiaţi ai lui Călin Georgescu. Percheziţiile au vizat locuinţele a 27 de persoane şi patru sedii de firmă. Una dintre persoanele la care s-au făcut percheziţii atunci este mercenarul Horaţiu Potra, în casa căruia, într-un seif încastrat sub podea, au fost descoperite pachete cu teancuri de dolari, politicianul din Mediaş spunând că legea nu îl obligă să îşi ţină banii la bancă.

Tot la Potra au fost descoperite numeroase arme, el declarând că îşi ”asumă” nerespectarea regimului armenilor şi muniţiei şi refuzând să facă alte comentarii cu privire la armele deţinute ilegal.

Citeste mai mult AICI

Articolul Mercenarii lui Potra contestă măsurile preventive pentru presupuse acţiuni împotriva ordinii constituţionale apare prima dată în PS News.

Sociologul Marius Pieleanu și-a anunțat plecarea de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), fiind acuzat de presupuse abuzuri sexuale împotriva unor studente. Faptele ar fi fost comise la finalul anilor 1990.

El a anunțat că va da în judecată persoanele care au lansat acuzații „defăimătoare” la adresa sa, în spațiul public.

„Începând cu data de 4 august 2025, am încetat, prin acordul părților, raporturile contractuale de muncă cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), după aproape 23 de ani de activitate neîntreruptă în calitate de cadru didactic titular. Precizez că acest acord de încetare a raporturilor de muncă NU constituie o demisie și nu implică în niciun fel asumarea vreunei vinovății, ci dimpotrivă – reprezintă o reacție de apărare legitimă în fața unui tratament organizațional ostil al SNSPA.”, a anunțat sociologul Marius Pieleanu, potrivit Știri pe Surse.

Articolul Marius Pieleanu a demisionat de la SNSPA și anunță că dă în judecată instituția apare prima dată în PS News.

Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Cristian Popescu Piedone, a fost plasat sub control judiciar de procurorii anticorupție într-un dosar în care este acuzat că ar fi avertizat un hotel din Sinaia că urmează să efectueze acolo un control.

În urma mai multor întrebări venite din spațiul public, Guvernul face o precizare: Premierul Ilie Bolojan a avut o discuție cu ministrul Economiei pe tema situației președintelui ANPC, Cristian Popescu Piedone, aflat în prezent sub control judiciar.

O decizie privind continuarea mandatului acestuia va fi luată și anunțată în perioada următoare, a transmis Executivul.

Cristian Popescu Piedone a fost numit în funcția de șef al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC), cu rang de ministru adjunct, în februarie 2025.

Potrivit unui comunicat al DNA , procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile, începând cu ziua de marți, față de Cristian Victor Popescu Piedone pentru săvârșirea infracțiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

Procurorii anticorupție notează în ordonanță că, în data de 7 martie, Cristian Popescu Piedone, în calitate de președinte al ANPC, ar fi divulgat unui reprezentant al unei societăți comerciale care administrează un hotel în orașul Sinaia faptul că subordonații săi urmează să efectueze în aceeași zi un control tematic la societatea acestuia, precum și obiectivele controlului.

Astfel, spun anchetatorii, acesta i-ar fi permis reprezentantului hotelului accesul la aceste informații, în scopul obținerii unor foloase necuvenite de către operatorul economic, constând în evitarea sancționării pentru neregulile constatate în domeniul protecției drepturilor consumatorilor.

Citește mai mult AICI

Articolul Bolojan, decizie pentru Piedone după ce a fost plasat sub control judiciar apare prima dată în PS News.

Departamentul de Justiție al Statelor Unite a trimis oficial cererea de extrădare a unui elev minor din Capitală, suspectat de infracțiuni grave peste Ocean.

Magistrații Curții de Apel București au decis ca băiatul de 17 ani să rămână în arest la domiciliu, urmând să pronunțe un verdict după Paște, scrie stirileprotv.ro.

Cererea de extrădare a elevului bucureștean, formulată de Departamentul de Justiție al SUA, a fost primită oficial de Curtea de Apel București. Părinții minorului, împreună cu avocatul acestora, vor face tot posibilul pentru a împiedica extrădarea, având în vedere că autoritățile judiciare americane au avertizat că acesta riscă o condamnare care ar putea include detenția pe viață.

Departamentul de Justiție american afirmă că elevul va fi investigat și judecat ca un adult, deși nu a atins încă vârsta majoratului, deoarece s-ar fi comportat ca un adult în momentul în care a aderat la un grup infracțional organizat.

De asemenea, se susține că ar fi racolat adolescente, pe care le-ar fi determinat să producă materiale pornografice și chiar să se automutileze.

Cele mai grave acuzații, conform autorităților americane, sunt însă cele care se referă la amenințări cu bombă, pe care adolescentul le-ar fi transmis telefonic sau prin e-mail mai multor licee și sinagogi din SUA.

„El a fost atras în această grupare, e o grupare care atrage tineri la nivel internațional și anumiți majori corup minori să săvârșească acest gen de fapte. Ei nu își dau seama de consecințe și cu siguranță nici nu discută cu membri ai familiei. Sunt practic racolați și încearcă să li se dea o importanță prin comportamentul lor, să crească în grad în acel grup”, a declarat, pentru sursa citată, Florin Alin Radu, avocatul elevului.

Judecătorul a hotărât să permită elevului să rămână alături de părinți, cel puțin până după Paște, însă în arest la domiciliu. Ulterior, va decide dacă va aproba extrădarea acestuia sau nu.

Citeste mai mult AICI

Articolul Scandal internațional: elev român, acuzat de amenințări cu bombă. SUA cer extrădarea. Riscă ani greu de închisoare apare prima dată în PS News.

Liderul deputaților USR  îi acuză pe liberali și pe social-democrați că au făcut o înțelegere cu George Simion ca să scoată de pe ordinea de zi pentru plenul de săptămâna viitoare un proiect de lege cu dedicație. Mai exact, Ionuț Moșteanu a spus că este vorba despre un proiectul de lege PLX 181/2022 privind articolele pirotehnice, care a primit raport de respingere din partea comisiilor de specialitate. Acest proiect însă ar fi fost realizat cu dedicație de George Simion pentru prietenul său, omul de afaceri Dan Pintilie, cunoscut drept „regele artificiilor”. 

Într-o postare pe Facebook, Ionuț Moșteanu a scris că deputatul Mihai Enache de la AUR a propus în Comitetul Liderilor să fie scos acest proiect de lege de pe ordinea de zi ca să „nu mai fie respins de Parlament”.

„(…)și să vezi surpriză, PNL și PSD au votat repede pentru scoaterea de pe ordinea de zi, chestie care se întâmplă foarte rar”, a scris liderul deputaților USR.

Ionuț Moșteanu a precizat în continuare că acest proiect este „cadoul” lui George Simion pentru Dan Pintilie.

„Acum să vedeți poveste – proiectul ăsta (link mai jos) e cadoul lui George Simion pentru cumătrul lui, ”regele artificiilor” – a făcut Simion proiect cu dedicație care zice că artificiile pot fi depozitate doar în depozite de minim 1500 mp. Că era doar un depozit așa mare cu toate avizele pentru articole pirotehnice – ați ghicit, al cumătrului. Dacă ai 1400mp, să nu mai poți depozita artificii. Smart, nu?”, a mai scris deputatul USR.

Ionuț Moșteanu susține că cea mai importantă întrebare este „care a fost înțelegerea PSD și PNL cu Simion ca să îi mai țină proiectul lui cumătru în viață?”.

George Simion și omul de afaceri Dan Pintilie au o relație foarte apropiată. Președintele AUR este nașul de botez al fetiței afaceristului. Dan Pintilie este acuzat de DIICOT că a introdus în ţară ţigări şi materiale pirotehnice a căror valoare ajunge la 13 milioane de euro.

Citeste mai mult AICI

Articolul George Simion, acuzat că a făcut o lege special pentru „cumătrul său, regele artificiilor” apare prima dată în PS News.

Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin Democrate și favorit să preia funcția de cancelar al Germaniei, l-a acuzat duminică pe Elon Musk de interferență fără precedent în campania electorală a unei ţări prietene, în urma articolului de opinie semnat de miliardarul american, în care a sprijină partidul de extremă dreapta AfD.

Friedrich Merz, candidatul de centru-dreapta la funcția de cancelar la alegerile legislative din Germania de pe 23 februarie l-a atacat duminică pe CEO-ul Tesla, la o zi după ce Elon Musk a descris într-un articol de opinie partidul AfD drept „ultima scânteie de speranță pentru această țară”, relatează agenţia DW.   Editorialul vine la o săptămână ce Musk a scris pe reţeaua X, pe care o deţine, că „numai AfD poate salva Germania”.

Remarcile au fost aspru criticate, iar un redactor senior de la Welt am Sonntag, ziarul care a publicat articolul de opinie al lui Musk, a demisionat în semn de protest. AfD ocupă în sondaje locul al doilea în urma alianței conservatoare a lui Merz, același grup pe care l-a condus Angela Merkel până în 2021, Uniunea Creștin Democrată. AfD este cotat cu 19% din opţiunile de vot, în urma alianţei conservatoare CDU/CSU, creditată cu peste 30% din voturi. Totuşi, toate partidele reprezentate în prezent în Bundestag au exclus orice cooperare cu AfD, care este monitorizat de serviciul de informaţii interne sub suspiciunea că este organizaţie de extremă dreapta.

„Nu îmi amintesc, în istoria democrațiilor occidentale, să fi existat un caz comparabil de amestec în campania electorală a unei țări prietene”, a declarat Friedrich Merz grupului media Funke care deţine Westdeutsche Allgemeine Zeitung. „Imaginați-vă pentru scurt moment, reacția – justificată – a americanilor la un articol comparabil publicat de un om de afaceri german proeminent în New York Times, în care este susținut un outsider în campania electorală din SUA”.

El a adăugat că prima gigafabrică a Tesla din Europa – construită la est de Berlin – nu ar fi fost posibilă dacă partidul de extremă dreaptă ar fi fost la putere „pentru că AfD a fost partidul care a opus cea mai acerbă rezistență la construirea acestei uzine„. Musk a insistat că are un interes legitim în politica germană din cauza investițiilor pe care le-a făcut producătorul de mașini electrice în această ţară.

Democrația germană „nu poate fi cumpărată”

Saskia Esken, lider al social-democraților (SPD), partidul cancelarului Olaf Scholz, a denunţat interferența în alegerile germane a celui mai bogat om din lume. „În lumea lui Elon Musk, democrația și drepturile angajaţilor sunt obstacole în calea unui profit mai mare„, a declarat Esken pentru Reuters. „Spunem destul de clar: democrația noastră trebuie apărată și nu poate fi cumpărată”.

Un alt parlamentar al SPD, Matthias Miersch, a declarat pentru cotidianul Handelsblatt că este „rușinos și periculos” ca editura Springer, care deține ziarul Welt am Sonntag, i-a oferit lui Musk „o platformă oficială pentru promovarea AfD”. Ministrul german al Sănătății, Karl Lauterbach, a scris sâmbătă pe X că „faptul că acum puterea politică este din ce în ce mai ușor de cumpărat va provoca mari pagube democrației. Dacă ziarele se alătură, ele își sapă propriile morminte”.

Ce a scris Elon Musk în Welt am Sonntag

În articolul său, Musk explică faptul că el crede că AfD va avea poziţiile potrivite în chestiunile redresării economice a Germaniei, aprovizionării energetice şi controlului migraţiei. De asemenea, el susţine că vede AfD angajată faţă de ceea ce a numit „realism politic”. Musk scrie că „portretizarea AfD ca extremă dreapta este în mod clar falsă dacă se ia în considerare faptul că Alice Weidel, lidera partidului, are o parteneră de acelaşi sex din Sri Lanka! Vouă vi se pare cineva ca Hitler?„.

Jan Philipp Burgard, viitorul redactor şef al Grupului Die Welt, a contrazis afirmaţiile miliardarului din ziar. „Diagnosticul lui Musk este corect, dar abordarea sa pentru terapie, că numai AfD poate salva Germania, este greşită în mod fatal”, a scris el. Ambele articole, al lui Musk şi al lui Burgard, sunt plasate unul lângă altul în ziarul tipărit.

Articolul lui Musk a provocat tensiuni chiar în echipa editorială a ziarului. Editorul răspunzător de articolele de opinie a anunţat pe X că îşi înaintează demisia după publicarea textului lui Elon Musk. Alţi jurnalişti ai Die Welt şi-au exprimat şi ei dezacordul pe reţeaua X. Relatările din media sugerează că publicarea articolului de opinie al lui Musk a declanşat o controversă puternică în echipa editorială chiar înainte de Crăciun.

„Discuţia curentă despre textul lui Elon Musk este foarte revelatoare. Democraţia şi jurnalismul înfloresc în libertatea de expresie”, se menţionează într-o declaraţie comună a actualului readactor şef al grupului, Ulf Poschardt, şi a succesorului său, Jan Philipp Burgard.

Preşedinta Asociaţiei jurnaliştilor germani (DJV), Mika Beuster, a cerut media să nu permită să fie exploatate în campania electorală şi să fie „extrem de atente” cu contribuţiile de opinie. „Media germane nu trebuie să permită să fie folosite în mod eronat drept portavoci pentru autocraţi şi prietenii lor„, a spus Beuster.

Elon Musk, acum cetăţean american, este considerat un consilier apropiat al preşedintelui american ales Donald Trump. Miliardarul, în calitate de patron al Tesla, este şi unul dintre cei mai importanţi angajatori din landul german Brandenburg, care înconjoară Berlinul.

Citește mai mult AICI

Articolul Elon Musk, acuzat de „interferență fără precedent” în alegerile din Germania apare prima dată în PS News.

În plin scandal privind rolul jucat în campania electorală din România de platforma de socializare chineză TikTok, un caz similar se înregistrează în Irlanda. O anchetă a ONG-ului Global Witness a constatat că platforma de partajare video a aprobat dezinformări evidente legate de alegerile din Irlanda, inclusiv prin propagarea unor aberații precum permiterea votului pe Facebook sau obligația de a fi de două ori vaccinat împotriva Covid-19 pentru a avea dreptul să votezi, potrivit rte.ie.

Dezvăluirile probate și deja recunoscute de TikTok, care are sediul central chiar la Dublin, vin în contextul uriașului scandal din România, unde rețeaua chineză este acuzată de fapte similare în cazul campaniei electorale mascate duse de Călin Georgescu, câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale.

Experimentul unui ONG

Global Witness a trimis 14 anunțuri în limba engleză și 14 anunțuri în limba irlandeză care conțineau dezinformări cu privire la vot. TikTok a aprobat trei dintre reclamele în limba engleză și opt dintre reclamele în limba irlandeză.

Global Witness a retras anunțurile înainte ca acestea să poată fi publicate pe platformă.

Printre faberațiile conținute în anunțuri se numără afirmațiile false conform cărora oamenii ar trebui să prezinte dovada a două vaccinuri Covid pentru a putea vota, că pot vota prin poștă după închiderea urnelor și că își pot exprima votul pe Facebook.

Problema, limba irlandeză

Global Witness a declarat că există un punct vulnerabil în sistemul de moderare al TikTok atunci când vine vorba de limba irlandeză.

Potrivit celui mai recent raport de transparență al platformei în temeiul Legii UE privind serviciile digitale, TikTok nu are moderatori dedicați limbii irlandeze.

„Platformele de social media au responsabilitatea de a menține alegerile în siguranță”, a declarat Ava Lee de la Global Witness.

„Pe măsură ce din ce în ce mai mulți oameni își primesc știrile de pe rețelele sociale, platformele ar trebui cel puțin să se asigure că acest conținut este lipsit de cele mai evidente forme de dezinformare”, a declarat Lee.

Răspunsul oferit de TikTok

Ca răspuns la constatările investigației, TikTok a declarat pentru Global Witness că toate anunțurile care au fost prezentate au încălcat politicile sale de publicitate și că a efectuat o investigație pentru a afla de ce unele dintre anunțuri nu au fost respinse.

Compania a subliniat că anunțurile pot trece prin etape suplimentare de revizuire pe măsură ce sunt îndeplinite anumite condiții, cum ar fi atingerea anumitor praguri de impresii sau raportarea de către utilizatori după ce anunțul a intrat în direct.

„Niciunul dintre aceste anunțuri nu a apărut vreodată pe TikTok și majoritatea au fost respinse corect în prima etapă de moderare”, a declarat un purtător de cuvânt al TikTok.

„Vom continua să aplicăm poziția noastră de lungă durată conform căreia nu permitem publicitatea politică pe TikTok și am lansat un centru electoral dedicat, în aplicație, pentru a oferi utilizatorilor noștri informații autorizate despre alegeri”, a adăugat compania.

Ce fac autoritățile

Între timp, autoritatea de reglementare a mass-media Coimisiún na Meán a declarat că a primit până în prezent șase întrebări la centrul său de contact privind alegerile generale din partea candidaților și/sau a partidelor politice, care includ preocupări referitoare atât la radiodifuziune, cât și la platformele online.

Trei dintre contacte se refereau la platformele digitale, dar An Coimisiún a declarat că nu comentează natura plângerilor individuale.

Separat, Centrul Național de Securitate Cibernetică (NCSC) a declarat că, în acest moment, nu dispune de dovezi care să sugereze că sistemele legate de alegeri au fost efectiv vizate sau compromise de atacuri cibernetice.

NCSC a declarat că evaluările sale indică un risc mediu de potențiale incidente cibernetice în preajma alegerilor și că funcționează în continuare într-o poziție de monitorizare sporită.

Ziua alegerilor

Irlandezii au început să voteze vineri dimineaţă în alegeri legislative care se anunţă strânse între cele trei partide principale ale ţării, la finalul unei campanii fulger, care a fost dominată de criza locuinţelor şi de costul vieţii, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Cele două partide de centru-dreapta din coaliţia aflată la putere, Fine Gael şi Fianna Fail, sunt umăr la umăr cu partidul naţionalist de stânga Sinn Fein.

Alegătorii au început să voteze la ora 07:00 GMT pentru a alege cei 174 de deputaţi ai camerei inferioare a parlamentului, Dail, acestei ţări cu o populaţie de 5,4 milioane de locuitori.

Simon Harris (38 de ani), şeful guvernului din aprilie şi liderul Fine Gael, intra în alegeri dintr-o poziţie bună după ce şi-a revitalizat partidul, aflat la guvernare din 2011, însă gafele sale din timpul campaniei s-au reflectat direct în sondaje. Un clip video care îl arată întorcând spatele unei asistente sociale în timp ce aceasta îi explica dificultăţile cu care se confruntă a fost vizionat de peste trei milioane de ori.

Ce spun sondajele

Potrivit ultimului sondaj de opinie dinaintea votului, publicat miercuri seara, Fianna Fail ar urma să fie pe primul loc cu 22% din voturi, înaintea lui Fine Gael (în coborâre) şi Sinn Fein (în creştere), la egalitate cu 20%. Independenţii ar câştiga 14% din voturi.

Deric Sweeman, un şofer de camion în vârstă de 55 de ani, a fost primul care a votat la o secţie de votare din nordul Dublinului şi a dat votul formaţiunii Sinn Fein. „A sosit momentul schimbării. Fine Gael şi Fianna Fail au avut timp să rezolve lucrurile, dar nu au făcut-o”, a declarat el pentru AFP. Locuinţele şi îmbunătăţirea infrastructurii trebuie să fie prioritatea următorului guvern, consideră acesta.

De câteva zile, Mary Lou McDonald, lidera Sinn Fein, afirmă că există „un elan favorabil unei schimbări”. Acest partid, care nu a guvernat niciodată în Irlanda, este fosta aripă politică a grupării paramilitare IRA care a luptat împotriva britanicilor în Irlanda de Nord până la acordul de pace din 1998.

Fianna Fail şi Fine Gael s-au succedat la putere de la independenţa Irlandei faţă de Regatul Unit în 1921.

După ultimele alegeri din 2020, câştigate ca număr de voturi de Sinn Fein, cele două partide de centru au format o coaliţie guvernamentală cu Verzii.

Simon Harris şi Michael Martin, liderul Fianna Fail şi actualul ministru de Externe, au exclus orice coaliţie cu Sinn Fein pe toată durata campaniei, ceea ce reduce considerabil şansele partidului de stânga de a putea forma un guvern.

Citește mai mult AICI

Articolul TikTok este acuzată și în Irlanda de dezinformare în alegeri. Ce aberații au circulat acolo, fără cenzură apare prima dată în PS News.

Acuzat că a accesat ilegal un sistem informatic chiar în sediul Poliției Municipiului Oradea, Victor Micula, fiul celebrului afacerist Viorel Micula, s-a aflat la capătul unui „lanț” de ilegalități care au fost depistate de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Micula Jr. ar fi beneficiat de sprijinul a doi ofițeri cu funcții cheie în Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Oradea, respectiv comisarul-şef Alin Tărău, șeful Brigăzii Operaţiuni Speciale Oradea, și comisarul şef (r) Laviniu Mugurel Poinar, fostul şef al BCCO Oradea.

Alin Tărău și Laviniu Mugurel Poinar au fost plasați sub control judiciar, pentru 60 de zile, după ce au emis, în decembrie 2020, la cererea lui Victor Micula – prin intermediul avocaților săi – un „certificat de bună purtare”, o adresă prin care confirmau calitatea de „colaborator” a fiului omului de afaceri milionar. Răspunsul șefilor de la BCCO Oradea a fost folosit apoi la instanța de judecată, cu scopul de a convinge judecătorii să îi înjumătățească pedeapsa în dosarul privind accesarea ilegală a bazei de date a Ministerului de Interne.

• Potrivit procurorilor DNA, Alin Tărău și Laviniu Mugurel Poinar nu ar fi avut dreptul să emită un astfel de act.
• La momentul emiterii dovezii de la BCCO, Victoraș Micula era anchetat într-un dosar pentru 18 infracţiuni de „nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor şi 13 infracţiuni de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată”. În mai 2024, Micula Jr. a fost condamnat definitiv la 1 an şi 3 luni de închisoare cu suspendare, după ce la fond primise o pedeapsă de 2 ani de închisoare.
• Cu câteva zile înainte de emiterea răspunsului de la BCCO Oradea, Micula Jr. fusese trimis în judecată într-un alt dosar, pentru că ar fi accesat ilegal baze de date ale Ministerului de Interne și ar fi participat la o percheziţie îmbrăcat cu cagulă și geacă de poliţist. Împreună cu el sunt judecați patru polițiști din Oradea.
• Avocații lui Micula Jr. ceruseră de la șeful de atunci al BCCO Oradea și de la șeful Serviciului Antidrog să spună dacă Victor Micula a fost martor, denunțător, informator sau dacă a colaborat în dosare privind traficul de droguri din perioada 2018 – 2019.
• Ambii șefi din BCCO Oradea au răspuns, în 23 decembrie 2020, că Victor Micula a dat informații, în noiembrie 2018, care au ajutat la prinderea unor traficanți de droguri de mare risc.

Gândul prezintă, în exclusivitate, noi informații din acest dosar în care fiul omului de afaceri Viorel Micula deține rolul principal și, potrivit procurorilor DNA, a fost sprijinit chiar de oamenii legii să obțină datele personale ale mai multor persoane, dar și alte informații clasificate „secret de serviciu”.

Micula Jr., „o sursă ocazională de informații” pentru polițiști

Dosarul în care Victoraș Micula este acuzat de comiterea mai multor infracțiuni – printre care și aceea de „acces ilegal la un sistem informatic” – a fost constituit pornind de la un proces-verbal de sesizare din oficiu încheiat în data de 11 noiembrie 2028.

Doi martori audiați au dezvăluit că Victoraș Micula ar fi fost doar un simplu informator al polițiștilor, „sursă ocazională de informații”.

„Din declarația martorului (…) a rezultat că, în a doua jumătate a lunii octombrie 2018, a interacționat cu numitul Micula Victor.

Acesta i-a furnizat informația care a stat la baza sesizării sale din oficiu privindu-l pe numitul (…), care se ocupa de vânzarea de droguri de risc și de mare risc către persoane de pe raza Municipiului Beiuș.

Numitul Micula Victor nu a avut nicio implicare sau calitate în dosarul respectiv, acesta fiind doar simplu informator al poliției, o sursă ocazională de informații”, au declarat martorii.

Victoraș Micula, trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni

Prin rechizitoriul dosarului 207/P/2018, din 15 decembrie 2020, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor au dispus trimiterea în judecată a lui Victor Micula, acesta fiind acuzat de comiterea mai multor infracțiuni:

• instigare la acces ilegal la un sistem informatic;
• instigare la divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice;
• două fapte de acces ilegal la un sistem informatic;
• uzurpare de calități oficiale (…), solicitându-se, totodată, prin actul de sesizare, luarea măsurii arestării preventive față de Victoraș Micula.

Dosarul a fost înregistrat, în 18 decembrie 2020, pe rolul Tribunalului Bihor, sub nr. 3772/111/2020.

Trei zile mai târziu, judecătorul căruia i-a fost repartizat dosarul a formulat o cerere de abținere și cauza a ajuns la alt magistrat de la Tribunalul Bihor.

În 28 decembrie 2020, când trebuia să se discute cererea procurorilor de arestare preventivă a lui Victor Micula, procesul a fost amânat pe motiv că inculpatul nu fusese  citat corect.

La termenul următor, din 26 ianuarie 2021, instanța a respins propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor de arestare preventivă a lui Victor Micula, soluție menținută și de Curtea de Apel Oradea, prin hotărârea din 1 februarie 2021.

Victoraș Micula trece la „atac” și solicită un document-cheie de la BCCO Oradea

În contextul succesiunii unor termene de judecată scurte, acordate de judecătorul de cameră preliminară în vederea soluționării propunerii de luare a măsurii arestării preventive, Victor Micula – prin intermediul a doi dintre avocații săi – a formulat la BCCO Oradea, în 23 decembrie 2020, două cereri cu un conținut aproape identic.

• Unul dintre avocați a transmis prin fax solicitarea adresată lui Alin Tărău, atunci șef al Serviciului Antidrog din BCCO Oradea, să comunice dacă Victor Micula a avut calitățile de martor, informator sau denunțător, prevăzute de dispozițiile art. 2 lit. a pct. 1 și 2 din Legea 682/2002 privind protecția martorilor, de câte ori i-au fost atribuite aceste calități și dacă acesta beneficiază de prevederile art. 19 din legea 682/2002.

Articolul 19 din Legea 682/2002 prevede că infractorii cercetați sau judecați care ajută anchetatorii să prindă persoane care ar fi comis fapte grave – cum ar fi  cele de omor, trafic de droguri, trafic de persoane sau spălare de bani -, beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege pentru fapta de care sunt acuzați. 

• Celălalt avocat a solicitat BCCO Oradea să comunice dacă Victor Micula a colaborat în dosare privind traficul de droguri, în perioada 1 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2019, dacă a sprijinit anchetatorii de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate, denunțând astfel de infracțiuni, dacă a furnizat informații privind persoane care au comis astfel de fapte și dacă s-a implicat în administrarea de probe în legătură cu aceste aspecte.

De asemenea, potrivit informațiilor obținute de Gândul, în exclusivitate, s-a mai solicitat să se transmită dacă Victor Micula a avut calitatea de „colaborator sub acoperire”.

Citește mai mult AICI

Articolul Șefii BCCO Oradea, dați în vileag neintenționat chiar de avocații lui Victor MICULA apare prima dată în PS News.

Românul Ioan Pintaru, în vârstă de 32 de ani, a apărut în faţa instanţei, fiind acuzat de tentativă de omor în cazul înjunghierii unei fetiţe de 11 ani în Leicester Square din Londra, în ceea ce procurorii au descris drept un „atac la întâmplare”, transmite Reuters.

Articolul Românul suspectat în cazul înjunghierii din Leicester Square din Londra, acuzat de tentativă de omor apare prima dată în PS News.