România a dezvoltat un cadru instituţional şi juridic de integritate pentru a promova integritatea şi a preveni corupţia în funcţiile executive de vârf ale guvernului central şi în cadrul agenţiilor de aplicare a legii, dar sunt încă necesare îmbunătăţiri în mai multe domenii, potrivit unui raport de evaluare publicat joi de Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO) al Consiliului Europei, citat de News.ro.

Raportul identifică o serie de domenii în care sunt necesare îmbunătăţiri şi conţine 26 de recomandări pentru a le aborda.

Utilizarea frecventă de către guvern a ordonanţelor de urgenţă pentru a legifera în cazuri excepţionale este un aspect foarte îngrijorător pe care autorităţile ar trebui să îl abordeze cu prioritate.

În plus, ar trebui instituit un mecanism independent care să supravegheze refuzul autorităţilor de a divulga informaţiile de interes public care nu sunt publicate sau actualizate online în mod regulat.

Cadrul juridic existent în materie de integritate, care este dispersat în diverse legi voluminoase, necesită mai multă claritate, coerenţă şi stabilitate.

POLIŢIE ŞI JANDARMERIE: FĂRĂ NUMIRI PRIN ÎMPUTERNICIRE. SUNT NECESARE NORME PENTRU CONFLICTUL DE INTERESE

În ceea ce priveşte poliţia şi jandarmeria, autorităţile ar trebui să ia măsuri pentru a reglementa numirea pe scară largă a ofiţerilor de aplicare a legii în funcţii de conducere, în special în virtutea fenomenului de „împuternicire”, care este lăsat în principal la discreţia superiorului ierarhic direct.

Raportul recomandă, de asemenea, ca verificarea periodică a integrităţii să fie consolidată şi să se desfăşoare pe tot parcursul carierei celor care lucrează în domeniul de aplicare a legii.

Exercitarea de activităţi secundare nu face obiectul unor mecanisme de supraveghere eficiente şi este necesar să se stabilească norme care să reglementeze divulgarea şi gestionarea conflictelor de interese în cadrul Jandarmeriei, arată evaluarea GRECO.

Autorităţile române trebuie să prezinte un raport către GRECO cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor sale până la 31 decembrie 2024, astfel încât acesta să poată evalua nivelul de conformitate al ţării în următorul său raport.

Raportul de joi referitor la România evaluează eficienţa măsurilor instituite pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în funcţiile executive de vârf, cum ar fi preşedintele, prim-ministrul, viceprim-miniştrii, miniştrii, secretarii şi subsecretarii de stat, consilierii prezidenţiali, consilierii de stat ai preşedintelui, consilierii de stat ai guvernului şi consilierii ministeriali, precum şi în rândul personalului din cadrul Poliţiei şi Jandarmeriei.

GRECO recunoaşte că România a dezvoltat un cadru instituţional în domeniul integrităţii reprezentat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Există, de asemenea, o strategie naţională anticorupţie (SNA).

Cadrul juridic legat de integritate cuprinde mai multe legi care conţin dispoziţii ce reglementează conflictele de interese, incompatibilităţile, depunerea declaraţiilor de avere şi de interese, acceptarea şi divulgarea cadourilor. O nouă lege privind protecţia avertizorilor de integritate a intrat în vigoare în decembrie 2022, remarcă raportul de joi al GRECO.

Articolul Raport GRECO: România trebuie să îmbunătățească lupta împotriva corupției în administrația centrală apare prima dată în PS News.

Interviurile video PSnews.ro au continuat marți, avându-l ca invitat pe deputatul de Galați Victor Paul Dobre, vicepreședinte al PNL și fost ministru delegat pentru Administrație.

Anume tema administrației publice a fost cea care a încheiat discuția, în contextul în care deputatul și-a prezentat pentru PSnews.ro proiectul de reformă în domeniu.

Parlamentarul liberal a început prin a remarca faptul că actualul sistem administrativ, creat de către comuniști la mijlocul anilor ’60, „și-a atins limitele”, după 1990 „a avantajat PSD-ul, indiferent cum s-a numit el”, iar acum „trebuie dat la casare, dat cu el de pământ și făcut țăndări”.

Prima propunere a lui Paul Dobre s-a referit la palierul administrației locale, unde deputatul a opinat că „3.000 și ceva de comune în România sunt foarte multe”.

„Localitățile sub 1.000 de locuitori nu se pot susține administrativ (sub 1.500 sunt aproape 400 de localități – 15%) – cred că ar trebui să anunțăm la ele și să facem unități administrativ-teritoriale mai mari”, a detaliat Dobre.

Și cele 41 de județe plus municipiul București i se par prea multe lui Victor Paul Dobre, care a argumentat că „20-25 de județe sunt suficiente în această etapă, urmând să aibă loc o reducere mai substanțială, fără a fi nevoiți să umblăm la Constituție, ca să introducem termenul de «regiune» (e un model pe care l-au practicat polonezii, cu voievodatele)”.

Astfel, am urma „să evităm într-o primă etapă dispute istorice, gen Arad-Timișoara, Galați-Brăila, Brașov-Sibiu etc.”, a continuat fostul ministru.

A treia propunere a lui Victor Paul Dobre se referă la reducerea numărului serviciilor deconcentrate.

„La nivelul fiecărui județ dintre cele mari care rămân, nu e nevoie să mai aibă 45-50 de servicii deconcentrate. Păstrezi Poliția, Jandarmeria, Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Ar trebui să rămână 25-30 de deconcentrate”, a zis PNL-istul.

În aceeași ordine de idei, Victor Dobre vrea „să translatăm mai mult dinspre administrația centrală către județele mari” –  de exemplu: drumurile naționale de la CNAIR (autostrăzile să rămână la stat), lucrările de protecție împotriva inundațiilor, rezervațiile naturale ș.a.

La nivel central, vicepreședintele PNL s-a pronunțat pentru diminuarea numărului de ministere și de secretari de stat.

„Avem un Guvern enorm (25 de ministere), peste 200 de secretari de stat sau asimilați – mai mulți decât erau miniștrii adjuncți pe vremea comunismului. 15 ministere ar fi arhisuficiente. Atribuțiile secretarilor de stat ar trebui duse spre consiliile județene”, a spus Dobre.

Nu în ultimul rând, în viziunea lui Victor Paul Dobre, mandatul unui primar sau președinte de consiliu județean trebuie prelungit „până la 5-6 ani, ca să asigure o continuitate și să aibă timp primarul să gestioneze bugetul”.

Totodată, primarul și președintele de CJ trebuie să fie aleși în două tururi, „ca să aibă legitimitate și forță”, a completat Paul Dobre, amintind că „sunt sisteme electorale care acordă bonusuri primarului și președintelui de județ care câștigă”.

„Trebuie să ne îndreptăm spre un alt tip de administrație, să apropiem administrația de cetățean, să dăm puteri mai mari comunelor, orașelor, municipiilor, județelor, să mai reducem în mare măsură birocrația asta de pe malul Dâmboviței, care după mine e excesivă”, a încheiat Victor Dobre.

Secvența începe la momentul 19:21 și se încheie la sfârșitul filmării:

Articolul Victor Paul Dobre vrea să schimbe din temelii administrația: 5 propuneri de reformă EXCLUSIV apare prima dată în PS News.