PSnews

VIDEO

Tămbălăul Codului Fiscal și al justiției. Cataramă denunță politica antinațională a PSD EXCLUSIV

libertatea.ro

Seria interviurilor video PSnews.ro a continuat miercuri, avându-l ca invitat pe Viorel Cataramă, prim-vicepreședinte al PNL Sector 2.

Deși a admis că modificările la Codul Fiscal au avut și părți bune (printre care reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10 la sută pentru unele categorii de angajați), fostul senator liberal din legislatura 1996-2000 a scos la iveală numeroase bombe amorsate de către amendamentele amintite, care riscă să afecteze serios economia României și mai ales denotă „politica anti-națională” a PSD-ului de descurajare a sectorului privat.

Concret: Viorel Cataramă s-a plâns de faptul că social-democrații nu lasă piața (inclusiv cursul valutar) să funcționeze liber, iar primii afectați sunt exportatorii – și astfel românul se vede nevoit să opteze pentru produse din străinătate în dauna celor autohtone.

„Unele modificări le salut. Să începem cu o parte bună: reducerea cotei de la 16 la 10% este o măsură care trebuie salutată și promovată. Sigur că este o măsuă singulară în marea de nenorociri care s-au abătut: de la splitul TVA până la soluționarea problemei contribuțiilor. Dar splitul TVA este o chestiune care nu aduce mai mulți bani la buget; aduce mai mulți bani în buzunarul băncilor, pentru că, în loc să faci o plată, faci două plăți: plătești de două ori comisioane bancare. Până la urmă, cei care nu au bani să plătească nu vor plăti nici dacă au penalități mai mari.

Trecerea contribuțiilor dintr-o parte într-alta: nici asta nu e o mare problemă. Românul o să vadă că, deși salariul minim a crescut la 1.900, ei iau tot atâția bani, plus / minus câțiva lei. Deci sunt unele măsuri care nu au efecte spectaculoase nici la nivelul încasărilor la bugetul statului și nici la creșterea nivelului salariilor. Dar ele sunt făcute întrucât societatea românească nu mai poate să lupte pe atâtea planuri.

Legile justiției au acaparat întreaga enegie a societății românești, astfel încât eu cred că până la urmă socialiștii fac un joc dublu: pe de o parte tot aduc în discuție aceste legi ale justiției (ba le promovează, ba le retrag, ba le schimbă, ba le amendează), în așa fel încât societatea rămâne permanent trează – în stare de protest și de apărare a justiției -, iar toate celelalte lucruri trec. Sunt lucruri bune care trec; sunt lucruri nu atât de bune care trec. Cred, totuși, ca om de afaceri, că s-a discutat prea mult pe efectele negative ale acestor măsuri. Nu sunt măsuri atât de grave, care să lovească în economie. Nu cresc, nici nu scad salariile în mod spectaculos. (Depinde de înțelegerile și de negocierile cu sindicatele la fiecare agent economic, la fiecare societate comercială.) Nu cresc încasările la bugetul statului. Până la urmă, sunt niște chestiuni care nu lovesc mediul de afaceri pe cât lovește politica anti-națională de descurajare a sectorului privat.

Principala problemă a noastră este că toți indicatorii spun că avem o creștere economică, dar creșterea nivelului de trai nu se vede. În momentul în care au început să crească salariile, ele au crescut din pix. A considerat cineva că trebuie să crească salariile în România, ca și cum până acuma toți cei care au guvernat România n-au vrut să crească salariile, și deodată a venit o forță politică socialistă care a descoperit peste noapte izvorul bunăstării și a crescut salariile.

Salariul minim a crescut în cascadă în ultimii ani, ajungând la începutul anului trecut să fie de nesuportat în anumite ramuri. Aceste creșteri salariale au atras după sine creșteri de materii prime, de materriale, de energie – adică tot ce s-a produs în România a început să coste mai scump. Adică (să fim la nivelul anului 2017) undeva la 15-20 de procente au crescut costurile. Deci cei care produc în România – fie că sunt în domeniul industriei, fie că sunt în domeniul agriculturii, fie că prestează servicii în domeniul hotelier – au început să aibă costuri mai mari cu 10-15-20 la sută. Primii care au fost afectați au fost exportatorii, pentru că toate s-au scumpit în România, cu excepția cursului de schimb, care a rămas aproape stabil. Este un fenomen paranormal, pentru că el a fost ținut artificial, la presiunea exercitată de socialiști asupra Băncii Naționale. Un exemplu îl avem chiar acum, la începutul acestui an: al premierului Tudose, care din nou critică Banca Națională pentru ce se întâmplă în piață ca urmare a măsurilor nechibzuite, greșite luate de socialiști, începând cu începutul anului 2017.

Au devenit mult mai rentabile importurile: noi nu mai găsim nici roșii, nici cartofi produși în România. E mai ieftin să cumpărăm din străinătate, pentru că cu cât cumpăram anul trecut cumpărăm și acuma, numai că în România cumpărăm cu 15-20 de procente mai scump. Și atunci, dacă nu lași cursul liber, evident că blochezi exporturile, blochezi sectorul privat și crești cât mai mult sectorul bugetar, dar până la umă ați văzut: crapă. De ce a crescut ROBOR-ul? Pentru că nu mai sunt lei. De ce nu mai sunt lei? Printre altele, pentru că toată lumea vrea să schimbe, să cumpere valută ieftin și să facă importuri. Deci mergem într-o cascadă în care cei care fac importuri sunt avantajați, cei care produc în România și fac exporturi sunt decimați. Asta este politica antinațională care a generat lipsă de lei, creșterea ROBOR-ului, creșterea importurilor, deficitul balanței comerciale – grav și din ce în ce mai grav. Asta nu le pot ascunde socialiștii, oricât s-ar rățoi la Banca Națională, oricât ar schimba conducerea Băncii Naționale – așa cum au făcut cu conducerea ASF-ului. Lucrurile astea sunt normale într-o economie de piață. Nu poți să-ți blochezi toată producția și tot exportul și să te dezvolți numai pe bază de consum din import, că nu funcționează, că n-au de unde să aibă bani. De ce au dispărut leii? Pentru că statul se împrumută în disperare, ca să susțină lipsa de fonduri pe care nu o are, ca umare a unei activități economice sustenabile.

Nicăieri în lume nu poți să fii cu decizia administrativă de creștere a salariilor, atâta timp cât suportul economic nu suportă. Creșterea salariilor se face prin negocierea dintre patronate și sindicate, în fiecare loc de muncă, în funcție de condițiile concrete. Noi nu suntem producători și exportatori de înaltă tehnologie. Din păcate, exporturile noastre se bazează pe mâna de lucru relativ ieftină. Nu putem schimba asta peste noapte. Chiar dacă am dori să avem 5.000 de euro salariu în România, lucrurile astea se fac în timp. Și cu cât vom lua decizii administrative din pix (fără nicio susținere economică), undeva va crăpa. Că se vor prăbuși exporturile, că se va prăbuși cursul, că se vor prăbuși indicatorii macroeconomici, ceva se prăbușește – nu poate să țină totul. N-au putut să țină nici comuniștii, nici Ceaușescu, nici Iliescu, nici nimeni, pentru că piața liberă are alte mecanisme și alte principii după care funcționează”, a explicat Cataramă.

Solicitat să comenteze altă controversă majoră a anului 2017 (cea legată de legile justiției), Viorel Cataramă a susținut că parlamentarii PSD-ALDE ar fi trebuit să țină cont de avertismentele primite inclusiv din străinătate și să nu se pripească în a trece modificările legislative prin Parlament. Totodată, PNL-istul a amintit de sutele de mii de oameni care au protestat în ianuarie-februarie 2017, depășindu-i numeric pe cei prezenți la urnele alegerilor locale de acum doi ani.

„Cred că trebuie ținut cont de aceste avertismente. Cred că trebuie ținut cont, înainte de toate, de părerea populației din România. Până la părerea celor din străinătate, trebuie să constatăm că acum un an erau 500.000 de oameni din București în Piața Victoriei, în condițiile în care la alegerile locale au fost în total numai 300 și ceva de mii de bucureșteni la vot. Deci cred că cei care guvernează România trebuie să țină cont în primul și-n primul rând de părerea cetățenilor României, care și-au exprimat-o foarte clar. Sigur că această părere a unei mari părți din cetățenii României este susținută și de străinătate. Prin urmare, cred că legile justiției trebuie făcute după o matură chibzuință și după o discuție îndeosebi în Parlament, dar ținând cont de părerile tuturor celor implicați în acest fenomen. Nu cred că vom putea să impunem (așa cum am impus alte măsuri în România) și niște legi ale justiției, și modificarea codurilor fără niciun fel de consecință”, a încheiat Cataramă.

 

Secvența este disponibilă mai jos, în intervalul 8:59 – 20:27:

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inapoi