Skip to content
Economic Politică

Țara arde și guvernanții visează zona euro EXCLUSIV

Trecerea la moneda unică fără estomparea decalajelor de dezvoltare pe care România le înregistrează poate aduce mai degrabă dezechilibre decât beneficii, se arată într-o analiză publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză.

În condițiile în care România ar înregistra, în mod sustenabil, o creștere economică medie de 5% pe an, ar putea ajunge din urma media zonei euro abia în 2034, arată analiza citată.

Cu toate acestea, Ministru de Finanțe, Eugen Teodorovici, a reafirmat recent că s-a stabilit un calendar oficial, care prevede trecerea României la moneda unică în 2024.

Deși guvernul PSD a anunțat că și-a propus trecerea la euro în 2024, adică intrarea în mecanismul ratelor de schimb (ERM II) cel mai târziu în 2022, România nu va atinge convergența reală, folosind un scenariu foarte optimist, decât în 2034, ceea ce expune țara noastră risculului apariției unor dezechilibre majore.

În 2024 ar atinge 75% din media zonei euro, iar în 2022 – 70%.

Planul este însă ”ambițios”, a declarat recent Florian Libocor, economist-șef al BRD, la conferinţa anuală organizată de Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România, în condițiile în care anul 2019 ar putea fi ultimul de creştere economică din actualul ciclu economic.

Anul 2019 ar putea să fie ultimul an din faza de creştere a actualului ciclu economic. (…) Urmează 2020 şi 2021 ani de contracţie, cu menţiunea că trecerea de la faza de boom la faţa de contracţie nu va fi nici pe departe atât de agresivă precum a fost la ultima trecere, când am sărit de la +7% la -7% contracţie economică. Deci aici vom discuta de unu – două puncte procentuale. Iar apoi de abia în anul 2023 – 2024 – 2025 vom intra din plin, ca să spun aşa, într-o nouă fază de creştere economică şi de refacere, câtă vreme vom acumula şi nu vom adopta politici prociclice a echilibrelor, iar undeva în anul 2028 avem în vedere că, precum spuneam, prudent şi echilibrat România ar putea să adopte euro”, a spus Florian Libocor.

Iar România poate ajunge în 2024 la 75% convergență reală din media zonei euro, conform analizei făcută de Prognoză, doar în urma unei creșteri economice de 5% anual, ceea ce dovedește că așteptările guvernanților legate de adoptarea monedei unice sunt mai mult decât optimiste.

Țările care au adoptat moneda unică după 2007 au avut un PIB/locuitor în PPS (paritatea puterii de cumpărare), adică un nivel de trai relativ la media Uniunii Europene, în anul anterior adoptării: Cipru 94%, Slovenia, Malta și Slovacia – 83%, iar țările baltice în jur de 70%.

În 2016, România înregistra un PIB/locuitor în PPS de 58% din media UE, pentru ca în 2017 acesta să crească la 63%.

Realitatea a arătat însă că țările care au aderat la moneda euro fără să atingă și convergența reală, adică să aibă un nivel de trai comparabil cu media europeană, s-au confruntat după trecerea la uniunea monetară cu creșterea șomajului, creșterea prețurilor, scăderea veniturilor, deficite mai mari ale contului curent sau ale bugetului de stat.

Experiența unor țări precum Spania și Portugalia, și, mai recent, Italia, Grecia, Cipru, Croația și Slovenia, a arătat că inclusiv economii mult mai puternice decît cea a României au avut de suferit în urma aderării la uniunea monetară, iar populația din țările respective s-a confruntat cu o reducere semnificativă a nivelului de trai.

Criza economică a arătat că diferențele de dezvoltare dintre țări contează, se arată în analiza citată, iar nevoia de recuperare a decalajelor a jucat un rol asimetric perpetuu.

În condițiile în care nu au mai putut utiliza instrumentul cursului de schimb, singura metodă de reechilibrare pentru țările cu economii mai puțin solide a rămas devalorizarea internă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *