Știri din capitalele Europei, 2 septembrie

PE SCURT:

Ryanair avertizează că biletele de avion din Europa s-ar putea scumpi semnificativ în 2027 dacă prețul petrolului rămâne ridicat, iar unele companii aeriene ar putea avea dificultăți să se mențină pe linia de plutire.
În Germania, marii angajatori reiau dezbaterea privind revenirea la săptămâna de lucru de 40 de ore, invocând costurile ridicate ale forței de muncă.
În Spania, criza migratorie din Ceuta continuă să provoace tensiuni și proteste.
În Islanda controversa privind pescuitul și informațiile inexacte din campanie ar fi influențat referendumul privind reluarea negocierilor de aderare la UE.

EUROPA

Ryanair a avertizat că tarifele aeriene din Europa vor crește brusc anul viitor dacă prețul petrolului se va menține la un nivel ridicat și că unele companii aeriene ar putea intra în faliment, potrivit The Guardian.

Compania aeriană low-cost irlandeză și-a redus obiectivul privind numărul de pasageri pentru perioada până la 31 martie, de la 216 milioane la 214 milioane, pentru a-și reduce expunerea la „prețul petrolului pe perioada de iarnă neacoperit prin contracte de hedging” în timpul sezonului mort, neprofitabil, în condițiile în care combustibilul pentru avioane se tranzacționează în prezent la 140 de dolari pe baril.

Ryanair se așteaptă ca numărul de pasageri între noiembrie și martie să rămână, în linii mari, la același nivel comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Compania a declarat: „Dacă prețurile ridicate ale petrolului se vor menține până în vara anului 2027, Ryanair consideră că tarifele aeriene pe distanțe scurte din Europa vor crește semnificativ pentru a reflecta prețurile mai mari ale petrolului, întrucât unii concurenți mai puțin pregătiți vor avea dificultăți în a-și menține capacitatea sau chiar în a supraviețui sezonului de iarnă care urmează.”

Petrolul Brent, etalonul mondial al prețului petrolului, a atins miercuri 97,04 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel de la sfârșitul lunii iulie, după ce noile confruntări dintre SUA și Iran au alimentat îngrijorările privind aprovizionarea. Ulterior, prețul a scăzut ușor, situându-se puțin sub 95 de dolari.

BERLIN

La patru decenii după ce muncitorii din industria metalurgică germană au câștigat unul dintre cele mai aprige conflicte de muncă din istoria postbelică a țării, reușind să obțină o săptămână de lucru de 35 de ore, acum, unii dintre cei mai mari angajatori din sectorul industrial reiau dezbaterea simbolică privind prelungirea programului de lucru.

Directori de seamă, inclusiv de la Mercedes-Benz și de la producătorul de unelte Stihl, au cerut ca angajații să lucreze 40 de ore pe săptămână fără remunerație suplimentară, susținând că nivelul ridicat al costurilor forței de muncă erodează competitivitatea țării.

„Mâna de lucru a devenit prea scumpă aici, conform standardelor internaționale”, a declarat Martin Brudermüller, președintele consiliului de supraveghere al Mercedes-Benz Group AG, pentru ziarul german Handelsblatt la începutul acestei veri, adăugând că țara și-a pierdut „avantajul de productivitate față de concurenții importanți”.

„Ar trebui să luăm în considerare serios revenirea la săptămâna de lucru de 40 de ore”, a susținut el.

Costurile forței de muncă din Germania se numără printre cele mai ridicate din UE. O oră de muncă în sectorul manufacturier costă 49,50 €, cu 47% mai mult decât media UE de 33,70 € și de trei ori mai mult decât în Ungaria, unde costul este de 15,60 €.

Deși angajații germani sunt mai productivi decât omologii lor din Europa de Est, costurile unitare cu forța de muncă, care măsoară randamentul lucrătorilor, au crescut mult mai rapid începând din 2023 decât în anii precedenți, potrivit unui studiu realizat de IMK, un think-tank finanțat de sindicatele din Germania.

MADRID

Locuitorii din Ceuta, Spania, au făcut apel miercuri la calm, în contextul în care erau planificate sute de manifestații la nivel național în semn de solidaritate cu această enclavă nord-africană, care se confruntă cu o criză migratorie fără precedent, pe care mulți o atribuie guvernului central, scrie Reuters.

La aproape cinci săptămâni după ce aproape 72.000 de persoane au trecut granița din Maroc provocând un aflux haotic de migranți, autoritățile din Ceuta estimează că peste 10.000 de migranți, inclusiv minori neînsoțiți, rămân blocați în tabere improvizate sau împrăștiați pe străzi și plaje din enclavă.

Prezența acestora a declanșat proteste aproape zilnice ale localnicilor împotriva modului în care guvernul spaniol gestionează criza, demonstranții cerând ca migranții să fie trimiși înapoi în țările lor de origine sau redistribuiți pe teritoriul Spaniei.

REYKJAVIK | BRUXELLES

Incertitudinea legată de cotele de pescuit ar fi determinat mulți alegători islandezi să ezite să voteze în favoarea aderării la UE.

La 29 august, țara a votat împotriva (52,8%) reluareării negocierilor cu Bruxelles-ul, discuțiile dintre cele două părți fiind suspendate încă din 2013, precizează Euronews.

Campania a fost acerbă și, la fel ca în cazul multor voturi publice cruciale din ultimii ani, a fost marcată și de afirmații inexacte care au circulat online și în mass-media. Una dintre acestea a vizat principalul punct de controversă al referendumului: pescuitul.

Câteva instituții media au relatat despre discuțiile dintre ministrul afacerilor Externe al Islandei, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir, și prim-ministrul olandez Rob Jetten cu privire la o derogare specială de la Politica comună în domeniul pescuitului a UE.

Acestea au afirmat că Gunnarsdóttir susținea că astfel de derogări au fost discutate și că guvernul olandez a negat cu tărie versiunea ei asupra evenimentelor. Cu toate acestea, Gunnarsdóttir a respins ulterior aceste afirmații, determinând presa să recunoască că știrea fusese, în mare parte, relatată în mod eronat.