Ar putea să își schimbe poziția, țări precum Franța, Marea Britanie, USA și Germania care și-au manifestat sprijinul pentru candidatura olandezului Mark Rutte la NATO?
Fost ministru al Afacerilor Externe, Adrian Cioroianu a analizat, pentru PS News, care sunt acum posibilitățile ca lucrurile să o ia într-o altă direcție. Un alt element ce ar cântări șansele unui român de a primi această funcție, un element care ține de istoricul candidaturilor la funcții importante din NATO, ni-l dezvăluie tot Adrian Cioroianu.
“Este o întrebare pe care ne-o punem cu toții. Dacă aceste țări, din momentul în care și-au anunțat o susținere, ar fi dispuse să renunțe la ea sau să și-o schimbe spectaculos? Dar, șansele ar fi mai numeroase ca acest lucru să nu se întâmple. Pe de altă parte, dacă este să urmărim strict cronologic, susținerea pentru candidatul presupus, Mark Rutte, a fost anunțată înainte ca un alt contra-candidat să apară.
În acel moment, noi aveam bănuieli noastre. Vreau să spun, în România, l-am bănuit pe președintele Iohannis și de ambiții europene, și de ambiții euroatlantice. În fine, s-ar putea ca cele două să meargă într-un fel mână în mână”.
“Președintele este un om politic și joacă politic”
“Înainte de a anunța (n.r. Klaus Iohannis), cred că știa foarte bine care este situația, fiindcă totul e o negociere, așa a băgat un element nou într-o negociere. Până la urmă, nu e ceva surprinzător. Mark Rutte nu și-a anunțat în mod oficial candidatura. Sau să vină propunerea din partea Olandei. Toată lumea a luat de bună ideea că și-ar dori acest lucru din diverse motive, inclusive motive de politică internă. Plus că e foarte cunoscut în în spațiul acesta euroatlantic. Mai bine de 10 ani a fost premier în diverse guverne și a lucrat practic, cu toate țările”.
„Acest război din vecinătate, sprijină, într-un fel, candidatura unui om din estul Europei”
“Sigur că noi trăim într-o într-o mare de supoziții și de ipoteze. Inclusiv despre Ursula von der Leyen se vorbea la un moment dat că ar putea să treacă către domenii legate de securitate. E limpede că acest război din vecinătate ne face pe toți să gândim în termeni de confruntare și de război.
Dar, în același timp, acest război din vecinătate, sprijină, într-un fel, candidatura unui om din estul Europei. Adică există un dezechilibru în reprezentarea statelor. Un dezechilibru care avea o logică. Sigur, în timpul Războiului Rece, NATO era până în Germania și din Germania încolo începea Tratatul de la Varșovia. Dar acuma țările cele mai expuse sunt în Est. Ori asta avantajează o candidatură din Est”.
„După ce o țară a avut un vicepreședinte, sunt șanse relativ reduse ca să dea următorul președinte”
„Tehnic, (…) după ce o țară a avut un vicepreședinte, sunt șanse relativ reduse ca să dea următorul președinte. Pe de altă parte, n-am studiat să văd precedente din istoria NATO, că s-ar putea să găsim și astfel de precedente.
Deci, să zicem, o țară din Est a avut vice-secretarul în persoană românului Mircea Geoană. Dar asta poate sau nu poate să-i scadă șansele unui alt român să succeadă în funcția de secretar general. Deci, sunt diverse interpretări și e posibil că avem o candidatură. Nu are nici România și nici Klaus Iohannis ceva de pierdut”, explică Adrian Cioroianu.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, care a anunţat marţi că a decis să intre în competiţia pentru funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice, îl are drept contracandidat pentru şefia NATO pe premierul olandez Mark Rutte, scriu agenţiile internaţionale de presă.
Anunţarea candidaturii lui Iohannis confirmă speculaţiile privind intenţiile sale pentru momentul în care mandatul său de şef al statului român se va încheia în toamnă, după două mandate, comentează DPA.
Premierul olandez Mark Rutte, care, de asemenea, se retrage din politica naţională, este văzut ca favorit. În vârstă de 57 de ani, acesta era până acum singurul candidat pentru a-l înlocui pe norvegianul Jens Stoltenberg, care conduce Alianţa Nord-Atlantică din 2014 şi care va demisiona în septembrie.
Rutte are sprijinul SUA, Germaniei, Marii Britanii şi Franţei, printre altele, însă Ungaria a declarat că se va opune prin veto candidatului olandez din cauza criticilor sale din trecut la adresa guvernului ultranaţionalist de la Budapesta. Şi alte ţări, precum Bulgaria, Turcia şi chiar România, au respins candidatura lui Rutte, aminteşte EFE.
România şi alţi parteneri estici au cerut o mai mare reprezentare în structurile NATO, mai ales într-un moment în care securitatea regională este ameninţată de agresiunea rusă în Ucraina. România cheltuieşte 2,5% din PIB pentru apărare în acest an şi a demarat un program ambiţios de modernizare prin achiziţionarea de avioane de luptă americane F-35, considerate cele mai moderne din lume, remarcă agenţia spaniolă de presă.
Procesul de alegere a secretarului general al NATO, post care revine unui european, necesită unanimitate din partea tuturor celor 32 de state membre.
Posibila alegere a lui Iohannis ar marca o etapă istorică, întrucât ar fi primul est-european care ar ocupa cea mai înaltă poziţie în cadrul alianţei, scrie EFE.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
