Skip to content
Politică

Taxa clawback a scos din buzunarele companiilor cu 8% mai mult in primul semestru

" "

Producătorii de medicamente au achitat în primele șase luni ale anului 1,22 miliarde de lei în contul taxei clawback, potrivit informațiilor Profit.ro, cu 90 de milioane de lei (8%) mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut. În pofida acestei majorări, totalul este cu 250 de milioane de lei sub ceea ce estima Guvernul pentru primul semestru.

Pentru întreg anul, Guvernul anticipează colectarea a 2,81 miliarde de lei din taxa clawback.

" "
" "

Taxa clawback a fost introdusă în 2009 ca o măsură temporară, în contextul crizei financiare, și a afectat exclusiv producătorii de medicamente. Aceștia trebuie să achite diferența dintre cât are CNAS buget pentru decontări într-un an și cât decontează efectiv pentru medicamente. Până în prezent nu s-a renunțat însă la această taxă în pofida caracterului temporar cu care a fost introdusă, iar bugetul CNAS nu a fost majorat de mulți ani.

Sumele colectate din taxa clawback nu influențează excutia bugetară, însă modificarea sistemului ar putea avea impact negativ asupra finanțelor statului dacă Guvernul va trebui să suporte de la buget o eventuală majorare a bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru a diminua taxa clawback.

CNAS a anunțat marți că va grăbi ritmul de lucru pentru stabilirea unui nou mecanism de aplicare a taxei de clawback, urmând ca grupul de lucru format din reprezentanții Ministerelor Sănătății și Finanțelor Publice, ai CNAS și ai industriei farmaceutice să se întâlnească săptămânal.

Printre variantele analizate fiind, conform datelor Profit.ro, plafonarea taxei sau calculul diferențiat pe grupe de medicamente. Renunțarea la taxă nu este, însă, o opțiune.

Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) susțin introducerea calculului diferențiat pentru taxa clawback.

„Este clar că introducerea imediată a calculului diferențiat al taxei clawback pentru medicamente, bazat pe împărțirea acestora în funcție de preț, este o soluție care nu mai poate fi contestată de nimeni. Suntem ȋncrezători că CNAS ȋmpreună cu Ministerului Sănătății vor acționa rapid pentru implementarea acestei măsuri, singura care ne poate asigura că medicamentele ieftine, în marea lor majoritate generice, sunt în continuare produse sau importate în România”, spune președintele APMGR, Adrian Grecu.

De asemenea, APMGR solicită Ministerului de Finanțe să ia act de studiul de impact realizat de CNAS și să solicite, împreună cu Ministerul Sănătății, aprobarea în regim de urgență a introducerii calcului diferențiat.

Producătorii de medicamente consideră că implementarea acestui calcul diferențiat, concomitent cu introducerea de noi medicamente pe lista celor compensate doar cu alocare de finanțare suplimentară sau prin contracte Cost Volum sau Cost Volum Rezultat, reprezintă singurele măsuri care pot opri dispariția medicamentelor ieftine din România.

Ei atrag atenția că fără introducerea acestui calcul diferențiat, mii de medicamente ieftine riscă să fie scoase din producție în perioada următoare, printre ele regăsindu-se și medicamente esențiale pentru tratamentul cancerului, al afecțiunilor cardiovasculare, neurologice și gastrointestinale. AMGR mai spune că este necesară inclusiv o alocare bugetară suplimentară pentru consumul de medicamente, ȋncepând cu anul 2019.

Citește mai mult: profit.ro

" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *