Pe masa discuțiilor privind măsurile de echilibrare a bugetului, incluzând creșteri de taxe și tăierea unor cheltuieli din sectorul bugetar, a fost avansată, dinspre mediul de afaceri, și ideea unei taxe universale aplicate tuturor tranzacțiilor, pe „orice mișcare de bani din economie”, spun pentru Profit.ro surse politice participante la negocierile prezidate de Nicușor Dan.
Argumentul a fost cel al unei baze impozabile extrem de largi care, combinată cu o rată infimă, poate genera venituri substanțiale pentru buget. Cu alte cuvinte, taxarea „oricărei mișcări de bani” în economie – chiar și cu o fracțiune mică per tranzacție – poate aduce fonduri considerabile statului, într-un mod dificil de evitat de contribuabili și eficient de colectat, a fost arătat.
Spre deosebire de impozitele tradiționale, care se pot sustrage sau evita mai ușor, o astfel de taxă micro per tranzacție ar cuprinde practic toate fluxurile financiare. Băncile comerciale și ceilalți procesatori de plăți ar acționa practic ca agenți de încasare (withholding agents) ai statului, reținând taxa în momentul procesării fiecărei tranzacții, similar felului în care astăzi rețin comisioane bancare sau anumite impozite la sursă.
„S-a invocat că actualul context este favorabil implementării unei asemenea taxe, că transformarea digitală în creștere – de la servicii de e-guvernare la adopția pe scară largă a plăților electronice și a identității digitale – înseamnă că infrastructura și obiceiurile utilizatorilor sunt deja existente pentru o micro-taxă digitală. Tot mai mulți români folosesc carduri, internet banking și plăți mobile, ceea ce indică faptul că mecanismele necesare colectării automate sunt deja funcționale la scară largă. Principala sarcină tehnică ar fi coordonarea și testarea riguroasă a sistemelor existente, nu inventarea unor tehnologii noi de la zero. Cu o planificare adecvată, România ar putea fi pregătită ca, până în 2026, să pună în funcțiune un sistem care reține automat câțiva bănuți din fiecare tranzacție și îi direcționează către vistieria publică, fără a perturba semnificativ experiența utilizatorilor”, relatează sursele citate.
A fost avansată și o proiecție a veniturilor suplimentare astfel obținute, de aproximativ 50 de miliarde lei anual, conform surselor Profit.ro. În 2022, sistemul național de decontări interbancare de mare valoare (ReGIS, sistemul de plăți în timp real al BNR) a procesat aproximativ 16.198 de miliarde lei în tranzacții financiare În 2023, volumul tranzacțiilor prin ReGIS a explodat, la peste 25.000 de miliarde lei (echivalentul a ~5.000 de miliarde euro). Această sumă reflectă toate plățile interbancare de mare valoare și decontările nete, indicând ordinul de mărime al bazei potențial taxabile. Pe lângă plățile interbancare mari, și plățile de retail adaugă volume semnificative. De exemplu, plățile cu cardul au însumat ~483 de miliarde lei în 2022. Transferurile prin sistemele automate de plăți de retail (precum tranzacțiile IBAN, plăți de utilități, debitări directe) și alte instrumente (ordine de plată, plăți instant, etc.) contribuie, la rândul lor, cu trilioane de lei anual.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
