Teodor Mărieş, despre Dosarul Mineriadei: „Nu este continuarea urmăririi penale ci, a 4-a punere sub urmărire”

Parchetul General anunţă, joi, într-un comunicat de presă, continuarea urmăririi penale în Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Sunt vizați Roman Petre, la acea dată, prim-ministru al Guvernului provizoriu al României, Voiculescu Gelu-Voican, la data faptelor, viceprim-ministru al Guvernului provizoriu al României, Măgureanu Virgil, la data faptelor, director al Serviciului Român de Informaţii, dar și Sârbu Adrian, pe atunci, consilier al prim-ministrului Guvernului provizoriu.

Contactat de PS News, Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 decembrie 1989 spune că, practic: “Se cere statului român să se facă anchetă pentru fiecare victimă în parte. Să se facă o anchetă efectivă, identificarea vinovațiilor și tragerea lor la răspundere. Să se acorde despăgubiri materiale și morale pentru cei care au de suferit, respectiv urmașii eroilor de atunci și pentru cei care au fost răniți sau reținuți”.

“Nu este continuarea urmăririi penale ci este o nouă punere sub urmărire. Cred că este a 4-a punere sub urmărire a celor care au săvârșit în decembrie 89 și iunie 90 crime împotriva umanității. Acum vorbim de  13-15 iunie 1990, fapte contra umanității „.

Opt morți și foarte mulți răniți

” Sunt opt morți și foarte mulți răniți, reținuți etc. Era plină școala de ofițeri de miliție și securitatea de la Băneasa. Da, și respectiv unitatea de la Măgurele. Deci în două instituții militare au fost duși cei arestați, iar în acele zile unitățile militare s-au transformat în pușcărie. Un lucru foarte grav. Dosarul a fost restituit ultima dată pentru lipsă de procedură, din păcate, o lipsă de procedură care s-a văzut atât într-unul, cât și în celălalt dosar. Adică atât în dosarul Revoluției sau acelei bucăți din dosarul Revoluției. Avem o falangă din dosarul Revoluție, perioada 22-30 și nici aceea întreagă și acolo sunt foarte multe lipsuri. Nu mai vorbesc de cele procedurale, dar chiar lipsesc victimele, adică o parte din victime au fost uitate sau lăsate pe din afară, ceea ce este absolut nepermis”.

29 de decizii din 2011 și până azi

„Decizia-pilot a fost în 2011, iar în 2014 a fost decizia Marii Camere de la CEDO, pe aceeași cauză. Deci, sunt ceva ani. Sunt ani în care statul român practic nu și-a îndeplinit obligațiile pe care le are prin semnarea, sigur, Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Este o decizie a Curții Supreme care obligă Parchetul Militar să finalizeze acest dosar până la 31 iunie 2024.
Nu le convine nici unora în această perioadă să se discute despre despre această chestiune. Este o decizie a Curții Supreme care obligă Parchetul Militar să finalizeze acest dosar până în 31 iunie. Și atunci vom vedea ce se va întâmpla după 31 iunie, cât timp va mai dura până când?

Să vedem, rechizitoriul când se va finaliza. Eu spun că au obligație, adică este o decizie a Curții Supreme pentru finalizarea lui, dar asta nu înseamnă că trebuie și respectate neapărat. S-au mai încălcat multe decizii, sau multe hotărâri”.

Se pot amâna. Sigur, câteodată și justificat

„Dacă apar date noi, poate să fie și justificata amânarea, dar aici, de cel puțin 3 ani, se lucrează la acest dosar. Era timp suficient ca să nu se ajungă la 2024. Din păcate, aceeași lipsă de profesionalism pe care o au foarte mulți, ca să nu zic aproape toți, ca să nu zic… toți. Adică eu îmi asum ceea ce spun pentru că eu cunosc foarte bine secția parchetelor militare, iar rateurile pe care le-au dat atât în dosarul Revoluției că și în acest dosar, în ultimii opt ani, este de neimaginat pentru pentru un om de drept sau chiar și pentru o persoană fizică care are cunoștințe de drept.
(…) Va dau exemplu: un dosar care este clasat din 2010-și mă refer aici la dosarul Sibiu-, în dosarul Revoluției trimis în instanță acum la Curtea Supremă, de la care așteptăm o decizie acum, dar care s-a amânat din nou pentru 15 mai. Vrem să știm dacă din nou se întoarce sau nu se întoarce la Parchet. De fapt, tu iei un dosar clasat, care trebuia să fie undeva pus, sau într-un dulap sau pus la arhiva și-l introduci într-un dosar viu, ca să spun așa, în care se lucrează fără să infirmi soluția din acel dosar clasat? Asta nu se numește prostie?”, intreabă preşedintele Asociaţiei 21 decembrie 1989”.

Parchetul General anunţă continuarea urmăririi penale în Dosarul Mineriadei

”În luna iunie 1990, persoane cu funcţie de decizie în statul român la acel moment, printre care Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, ajutaţi de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau – printre care Măgureanu Virgil – directorul SRI, Sârbu Adrian – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populaţiei civile din Capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică şi/sau psihică a peste 1.300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane”, arată procurorii în rechizitoriu.

De asemenea, potrivit documentului citat, începând cu 22 aprilie 1990, în Piaţa Universităţii din municipiul Bucureşti a avut loc o manifestaţie ce s-a desfăşurat pe durata mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990.

”Manifestaţia avea caracterul unei opoziţii la puterea nou instaurată în România după Revoluţia din 1989, manifestanţii solicitând verbal, prin comunicate şi alte forme de protest, ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înfiinţarea unei televiziuni libere şi alte astfel de revendicări de sorginte democratică”, se mai arată în rechizitoriu.

De asemenea, procurorii notează că, ”în acest context, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, Măgureanu Virgil şi alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naţionale au lansat un atac împotriva manifestanţilor aflaţi fizic în Piaţa Universităţii, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acţiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestaţii, în special liderii de opinie, precum şi împotriva oricărei persoane care manifesta sau erau susceptibili de a manifesta o formă de opoziţie, în special studenţi, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale”.

”Pentru disimularea atacului, a fost construit un scenariu cu scopul ca adevăraţilor atacatori să li se piardă urma. O componentă importantă a acestui scenariu a constituit-o comunicarea publică, manipulativă cu privire la pericolul pe care îl reprezentau manifestanţii pentru valorile democratice. Având în vedere amploarea atacului, punerea în aplicare a acestuia a necesitat angrenarea unui număr foarte mare de persoane. În acest sens, persoane din conducerea statului – Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, precum şi conducerea Serviciului Român de Informaţii, respectiv Măgureanu Virgil, cu participarea numitului Sârbu Adrian, consilier al primului-ministru, ar fi constituit, potrivit probelor administrate,  un grup criminal de tip sistemic, eterogen, de natură politică, administrativă, militară şi civilă, înlăuntrul căruia a fost implicat un număr mare de persoane, cu o contribuţie de natură şi conţinut diferite la fapte produse la o scară impresionantă. În tabloul infracţional, persoanele care au efectuat în mod fizic actele de natură criminală au ocupat o poziţie inferioară în ierarhia grupului, însă conceperea şi orchestrarea comiterii infracţiunilor a revenit conducerii politice a statului român de la acel moment, prin persoanele menţionate”, se mai arată în rechizitoriu.

Procurorii mai reţin că ”a rezultat conivenţa la nivelul planificării şi orchestrării planului infracţional, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican şi Măgureanu Virgil, alături de alte persoane cu putere de decizie, jucând rolurile cheie, însă modalitatea prin care au ales să o pună în aplicare a fost prin intermediul altor persoane, neparticipante la înţelegere”.

”Începând cu data de 13 iunie 1990, suspecţii au pus în practică o acţiune represivă împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării”, se arată în rechizitoriu.

Procurorii afirmă că acţiunea represivă a avut caracterul unui atac generalizat şi sistematic, în cadrul căruia au fost comise următoarele fapte:

1. moartea prin împuşcare a 4 persoane;
2. violul a 2 persoane;
3. vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.315 persoane;
4. persecutarea prin privarea nelegală de privarea de dreptul fundamental la libertate şi siguranţă şi restrângerea acestui drept, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1.214 persoane.

”Astfel, în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate la unitatea militară 0575 Măgurele a Ministerului de Interne, unde au fost reţinute până în după amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară. Concomitent, s-a pătruns în forţă, fără drept, în sediile Institutului de Arhitectură şi al Universităţii din Bucureşti, fiind percheziţionate mai multe birouri, iar persoanele aflate în incintă au  fost evacuate prin acte de  violenţă”, mai arată procurorii.

Aceştia notează că, ”potrivit hotărârii luate de către factorii politici, conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de către persoane din conducerea Frontului Salvării Naţionale, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, care s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele aflate în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii, împreună cu forţele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor”.

De asemenea, ”acţiunile întreprinse de autorităţile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi Serviciului Român de Informaţii”.

”S-a făcut uz de armă cu muniţie de război de către forţele de ordine, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal 4 persoane”, mai arată procurorii.

Potrivit acestora, ”represiunea autorităţilor a continuat, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfăşurat împreună cu minerii şi muncitorii  din mai multe judeţe ale ţării, care  deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii”.

”În acest context, minerii aduşi în Bucureşti au devastat sediile partidelor politice nou înfiinţate sau reînfiinţate după Revoluţia din decembrie 1989 şi care se aflau în opoziţie, locuinţele principalilor lideri politici din opoziţie şi sedii ale publicaţiilor de presă independente şi ale unor instituţii de învăţământ. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureştiului, sub pretextul că aceştia au legătură  cu manifestaţiile din Piaţa Universităţii. Persoanele care au fost ridicate din Piaţa Universităţii, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestaţiile, au fost duse cu forţa în  unitatea militară 0575 Măgurele şi în incinta Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri de la Băneasa, fiind private de libertate într-un mod nelegal şi în spaţii total improprii pentru deţinerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 21 iunie 1990”, se mai arată în rechizitoriu.

Potrivit procurorilor, cazarea civililor aduşi de pe străzile Bucureştiului ”s-a realizat în condiţii total improprii, în garaje, atât bărbaţi, cât şi femei, minori şi bătrâni”.

”Aceste persoane s-au aflat în permanenţă sub pază militară, nefiindu-le permis să ia legătura cu rudele sau cu altcineva din exterior, fără a primi asistenţă medicală adecvată şi fiind supuse la tratamente înjositoare şi degradante (inclusiv prin simularea unor execuţii colective sau prin gazarea colectivă prin eliberarea gazelor de eşapament în spaţiile de deţinere). Facem precizarea că starea de fapt reţinută şi încadrarea juridică a faptelor au la bază exclusiv probatoriul administrat după data de 04.06.2021, dată la care cauza a fost restituită la parchet, ca urmare a parcurgerii procedurii de cameră preliminară, în urma căreia au fost anulate toate probele administrate anterior anului 2017 şi s-a constatat nulitate actelor de urmărire anterior efectuate”, a mai transmis Parchetul General.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News