Ministrul Finanțelor s-a arătat în dezacord cu Raportul de țară pe 2019 privind România, publicat de Comisia Europeană și prezentat, vineri, de comisarul european Corina Crețu.
”În general, estimările Comisiei sunt mai pesimiste, iar diferențele de cifre afectează fundamentarea analizelor. Am atras atenția că previziunile influențează sentimentele investitorilor”, a denunțat Eugen Teodorovici, vineri, la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România.
Raportul a fost prezentat de comisarul Corina Crețu, prilej pentru ca ministrul PSD să o acuze de campanie electorală, dată fiind participarea la europarlamentare, pe lista partidului lui Victor Ponta.
Eugen Teodorovici a criticat raportul Comisiei Europene atât în privința modului în care este alcătuit, contestând acuratețea estimărilor și concluziilor conținute, dar și pe formă. Ministrul de Finanțe român și-a arătat dezacordul cu etichetarea economiei românești ca având dezechilibre macroeconomice și a criticat indicatorii din tabloul de bord social.
El a arătat că raportul Comisiei Europene nu este unul 100% obiectiv, nefiind lipsit de aprecieri de ordin politic.
De remarcat că ministrul Eugen Teodorovici a adus de câteva ori în discuție dreptul României de a fi partener egal în Uniunea Europeană.
Ce spune Raportul de țară:
– Modelul de creștere economică al României, bazat pe cheltuielile consumatorilor, afectează capacitatea țării de a atinge în mod durabil nivelul de trai din UE.
– Piața forței de muncă este supusă unor presiuni din ce în ce mai mari. Cea mai redusă rată a șomajului din ultimii zece ani (3,8%), scăderea forței de muncă și o lipsă persistentă de personal calificat au condus la o ocupare aproape integrală a forței de muncă în România, ceea ce îngreunează procesul de recrutare și determină creșterea salariilor.
– Deficitul public a crescut, în special ca urmare a cheltuielilor cu salariile și a reducerilor fiscale. Cotele de impozitare au fost reduse în mod repetat, în timp ce salariile din sectorul public au crescut semnificativ din 2015 până în prezent și se prevede să mai fie majorate. În același timp, investițiile publice au scăzut în 2017 la cel mai redus nivel din perioada ulterioară aderării la UE.
– Stabilitatea sectorului financiar a fost pusă sub presiune. Măsurile adoptate recent de către Parlament și Guvern au creat riscuri la adresa stabilității sectorului financiar. Aceste măsuri ar putea avea un impact negativ asupra creditării și ar putea limita impactul politicii monetare.
– România înregistrează rezultate slabe cu privire la cea mai mare parte a indicatorilor din tabloul de bord social pe care se bazează Pilonul european al drepturilor sociale.
