Numeroase teorii senzaționale despre daci, fără fundament științific sau documentar, continuă să capteze imaginația publicului din România. Deși istoricii și arheologii au dedicat decenii studierii civilizației dacice, interpretările alternative au prins contur în ultimele decenii și sunt promovate de diverse publicații și autori.
O teorie popularizată pe rețelele de socializare asociază numele Danemarcei cu cel al Daciei. „Danemarca se numea Dacia”, afirma politicianul Călin Georgescu, bazându-se pe ideea că dacii au migrat către nordul Europei, denumind astfel teritoriile actuale ale Suediei și Danemarcei, amintește Adevărul.ro
În sprijinul acestei idei, George Iscru susținea în volumul său: „Primele legi scrise au fost în Dania (Strabon scrie că în vechime Dacii se numeau Danoi), cu mai mult de un secol înainte de fondarea Romei. El se referea la Dania/Danemarca de mai târziu. Iar danezii se revendică din dacii din Spațiului carpatic, când Danemarca nu exista”, arată sursa citată.
Cu toate acestea, sursele istorice oficiale infirmă această ipoteză. Site-ul guvernamental denmark.dk arată că „În anul 3000 î.Hr., fermele începuseră să apară pe pământul plat și fertil pe care îl numim acum Danemarca. La început, fermierii au folosit unelte și arme de piatră, dar mai târziu au adoptat bronzul și fierul. Până în epoca fierului, danezii stabiliseră legături comerciale cu Imperiul Roman, făcând comerț cu bunuri precum blănuri de animale și chihlimbar. Până în anul 200 d.Hr., poporul danez a început să folosească limbajul runelor dăltuit în piatră”.
Iisus Hristos și dacii
O altă teorie susține că dacii au avut o strânsă legătură spirituală cu Iisus Hristos, iar unii autori merg până la a afirma că Mântuitorul s-ar fi născut sau ar fi trăit în Dacia.
Preotul Dumitru Bălașa a scris despre paralelele dintre Zalmoxe și Iisus: „Preotul istoric Dumitru Bălaşa pune în evidenţă marea personalitate a „păgânului” Zalmoxis al illiro-traco-geto-dacilor, văzându-l însă nu ca pe un păgân – cu sensul infamant, îndeobşte acordat – ci ca promotor al dreptei credinţe a neamului său, creator de religie, în rând cu marile personalităţi de acest fel ale antichităţii”.
Un alt autor afirma: „Au avut o dreaptă credinţă, o ortodoxie (traducerea în greceşte), cu multe secole înainte de întruparea lui Iisus pe Pământ (nu naşterea!) şi de creştinismul ce datează de atunci şi de la El. Iar aceste secole de dreaptă credinţă de dinaintea creştinismului şi-au pus pecetea pe ortodoxia românească, imprimându-i un specific al său”.
Această idee este contrazisă de istoricii care arată că dacii erau politeiști, iar descoperirile arheologice demonstrează existența mai multor temple în Sarmizegetusa Regia.
Pe de altă parte, Alexandru Doboș, autor de literatură ezoterică, promova o perspectivă diferită: „Luptătorii daci erau creştini transcendentali care apărau nu numai glia şi neamul, ci ceva cel puţin la fel de sfânt: Adevărul Evangheliei”.
Tunelurile dacice și misterele Sarmizegetusei
Unul dintre miturile persistente este existența unor tuneluri subterane construite de daci sub Sarmizegetusa Regia. Cercetătorul Daniel I. Iancu a respins această ipoteză: „De obicei, astfel de relatări sunt crezute de oameni care nu au ajuns vreodată pe munte. La Sarmizegetusa Regia, solul de micașist, moale, sfărâmicios, nu ar permite săparea unor astfel de tuneluri. Se vede acest lucru și în frecvența alunecărilor de teren din zonă”.
Un alt subiect controversat este cel al așa-numitului „cui dacic care nu ruginește”. Publicistul Andrei Vartic susținea: „Piroul vechi de două milenii pe care l-a cercetat în Moldova, la Institutul de Metalurgie de la Bălţi era alcătuit din alfa-fier pur de 99,97%, de aceea nu ruginise în 2.000 de ani”. Cu toate acestea, această ipoteză nu a fost confirmată, iar toate artefactele din fier descoperite în situl arheologic erau corodate.
Napoleon Săvescu a susținut, la rândul său, că în cetatea dacică există câmpuri magnetice extrem de puternice care afectează aparatele electronice, însă aceste afirmații nu au fost demonstrate. Totodată, fostul general Vasile Dragomir menționa existența unor peșteri puțin explorate: „Dacii noştri erau foarte buni luptători şi pe dedesubt, de aceea, chiar dacă nu este numai părerea mea, se vorbeşte că în zona Cioclovina sunt nişte peşteri ciudate, interesante, puţin explorate. Am fost în unele”.
Aceste teorii continuă să alimenteze imaginația publicului, în ciuda lipsei de dovezi concrete care să le susțină. În timp ce istoricii încearcă să restabilească adevărul bazat pe cercetări științifice, teoriile alternative despre daci își păstrează popularitatea în rândul multor români.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
